Capitolul 7

52 1 0
                                    


Trecura 7 luni, si venise Iarna. Din camera cadanei Nourhan se auzeau tipete, si ieseau si intrau incontinuu cadane ce aduceau prosoape sau vase cu apa.

Cadana Nourhan urma sa nasca. Se chinuia de ore intregi sa dea nastere copilului mult doriti.

- "Haideti sultana, impingeti!" o incuraja cadana Helena.

Dintr-o data in odaie se auzi un planset... un planset de copilas. Acel copilas avea sa aduca insfarsit bucurie in inima mamei sale, a sultanei Nourhan.

- "Felicitari, sultana, ati nascut un print sanatos si voinic!" zice femeia medic, zambind.

Sultana zambi si intise mainile sa i se dea copilul. Aceasta il lua in brate si zambi timp indelungat in timp ce isi privea copilul.

La sultanul Murad.

Sultanul Murad era in odaia sa, ingrijorat. Se plimba dintr-un capat in altul al odaii. Era ingrijorat pentru femeia pe care o iubeste. Dintr-o data in odaie intra slujnica sultanei Nourhan, zambind.

- "Maria ta, sultana Nourhan a nascut un print voinic si sanatos!" zice cadana, zambind.

Sultanul zambi si pleca rapid spre odaia iubitei sale. Acesta ajunse in odaia ei, aproape alergand.

- "Nourhan, frumoasa mea sultana!" indreptanduse catre patul in care statea ea.
- "Murad, uite el este fiul nostru!" zambind. "Luati-l!" dandui-l in brate.

Sultanul privi putin catre familia lui, sultana Aylin, si sora sa, sultana Yasemin.

- "Ayse unde este? De ce nu a venit?" dur.
- "Maria ta, sultana Ayse a zis ca mai bine moare decat sa vina sa vada copilul sultanei Nourhan!" zice cadana Hayat, umila.

Sultanul zambi, iar apoi isi indrepta privirea catre micul print ce dormea in bratele lui.

- "Numele tau sa fie Osman. Numele tau sa fie Osman. Numele tau sa fie Osman. Osman! Osman! Osman!" pupandu-l pe frunte.

Murad il dadu pe micul print mamei lui, iar acesta isi ridica mainile si incepu sa se roage.

Imediat ce termina, sultanul merse nervos spre odaia sultanei Ayse ce statea pe divan. Acesta inta si daduse pe toata lumea afara.

- "Ayse, ce este cu indrazneala asta?" dur. "Cum indrasnesti sa mi te opui?"
- "Maria ta, eu doar..." intrerupta.
- "Ti-am poruncit sa trimiti copii sa isi vada fratele, dar tu te-ai opus!" dur. "Nu uita ca acei copii sunt ai mei, sunt ai dinastiei si oranduiala trebuie sa respectata." clar. "Acum daca nu vrei sa iasa rau trimite copii sa isi vada fratele!" parasind odaia.

Sultana Ayse se aseza pe jos si incepu sa planga tare, dupa care isi chema slujnica.

- "Porunciti, sultana!" umila.
- "Trimte-i pe Mehmed si Hanzade sa isi vada fratele mai mic!" stergandusi lacrimile.
- "Sultana, sunteti sigura?"
- "Fa ce ti-am spus, Melek!" zambind.
- "Cum porunciti!" parasind odaia.

La sultana Nourhan.

La sultana Nourhan era si sultana Yasemin care ii tinea companie sultanei Nourhan. Acestea in ultimele 7 luni devenisera mult mai apropiate. Stateau aproape tot timpul impreuna razand si vorbind despre trecut, sau viitor.

- "Sa dea domnul sa creasca sanatos alaturi de parintii lui!" zice sultana Yasemin, leganandu-l pe micul print.
- "Sa dea domnul, sultana!" zambind.
- "Nourhan sper ca tu sa fi mai desteapta ca netrebnica de Ayse, si sa nu faci greselile pe care ea le-a facut!" dura.
- "Stati linistita, sultana!" zambind.

Daca va intrebati la ce greseli a facut Ayse, va voi zice. In urma cu cateva luni, sultana Ayse a poruncit sa se puna o otrava in mancarea sultanei Nourhan, aceasta avand sa piarda sarcina si sa moara. Noroc ca sultanul Murad a poruncit ca o cadana sa guste mancare, iar aceasta a murit.

In odaie isi facura aparitia printul Mehmed si sultana Hanzade ce aveau cate un zambet micut pe buze. Acestia se apropiara timizi de matusa lor ce tinea copilul in brate.

- "Copii, uitati el este fratiorul vostru, printul Osman!" zambind.
- "Of, nu este fata." zice sultana Hanzade, bisumflata.
- "Lasa ma joc eu cu el!" zice printul Mehmed, fericit.
- "Lasa scumpa mea Hanzade, poate sultana Nourhan va mai face copii si printre aceia sa va fi si o fata!" zice sultana Yasemin, zambind.

Sultana Nourhan ii privea pe cei doi copii cum se uitau la fratele lor si zambeau. In minte ii aparu momentul in care s-a nascut sora ei, a fost o zi foarte fericita pentru ea.

La sultana-mama Aylin

Sultana-mama era in odaia sa mancand gogosi facute in cinstea nepotului ei nou-nascut.

- "Hayat, ai poruncit sa se pregateasca o petrecere diseara?" intreaba sultana-mama, curioasa.
- "Da, sultana!" zambind. "Am ales si cadanele ce va vor dansa la petrecere!"
- "Ma bucur!" zambind. "Sa fie anuntata si Ayse, sa vina si ea!" dura.
- "Am inteles, sultana!" plecandusi capul, parasind odaia.

O poveste de dragosteUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum