O viata pentru un pacat

~2~

Bună! Mă numesc Lisa, am 16 ani și 1,60 înălțime.
Alarma mi-a dat deșteptarea de jumătate de oră, iar eu încă nu m-am decis cu ce să mă  îmbrac. Am scos aproape toate hainele din dulap, dar degeaba.
Mai am jumătate de oră la dispoziție. Și în sfârșit m-am hotărât, azi e cald, frumos afară, o să îmi iau fusta mea de piele neagră și o cămașă albă, cu veșnicii  converși negri, de asemenea țin să menționez că a fost și prima idee, doar că după au urmat altele douăzeci.
M-am îmbrăcat și am ieșit din camera mea. Mi-am servit cafeaua, am salutat-o pe mama și am ieșit din curte.
O iau la pas până la școală, așa cum fac în fiecare dimineață. Școala fiind foarte aproape de casa mea, îmi prinde foarte bine mișcarea de dimineață, să nu mai pun la socoteală că mă și trezește.
Intru în clasă exact cand s-a sunat. Doar câțiva din colegii mei erau in clasă, i-am salutat și m-am așezat la locul meu, în a doua bancă pe rândul din mijloc. Prima oră avem mate, ca în fiecare luni dimineață. Da știu, suntem luați din plin, nici nouă nu ne place, de aceea cei mai mulți ne îmbolnăvim de lene luni dimineața. Pe rând toți colegii mei intră în clasă. După ce mi-am scos cărțile și mi-am dat telefonul pe silențios a intrat profesoara care părea mai prost dispusă ca niciodată.
-Bună dimineața copii!
-Bună dimineața! Răspundem la unison.
Profesoara a scris titlul lecției de azi pe tablă, apoi până la jumatatea orei ne-a predat. Și cum nu se putea mai bine, după ce a terminat a vrut sa ne vadă tema. La dracu ca eu nu o am toată.
Ne-a luat la rând pe toți, unora explicându-le greșelile făcute, la alții țipând pentru că nu aveau tema și iat-o ajunsă la banca mea, uitându-se în caietul meu.
-Păi și restul?
-Vă rog să mă scuzați, dar nu am înțeles foarte bine cateva formule și nu am reușit să le fac.
-Bine o să reluăm, iar ora viitoare vreau să văd completarea.
-Bine.
Merge mai departe. După ce termină se întoarce la catedră și deschide catalogul.
-Cei care nu au tema în picioare!
Patru băieți se ridică în picioare parcă forțați și se uită unul la altul ca mieii la tăiat.
-Toți aveți câte un patru. Luați loc!
Cei patru și-au reluat pozițiile inițiale, iar profesoara a reluat lecția anterioară pentru a-mi explica formulele. Eu mă prefăceam interesată. Măcar ultimele două minute din oră. La dracu, elevul de serviciu nu sună mai repede?
-Ai înțeles Lisa?
-Da, vă mulțumesc că mi-ați explicat.
Anca își întoarce capul către mine, la fel și Emanuel, dar eu mă mulțumesc doar să le zâmbesc. Ăștia sigur cred că am luat-o razna.
În sfârșit sună și clopoțelul și profesoara ne salută părăsind clasa.
Anca se ridică fulger și vine la mine, împingându-mă pentru ai face loc pe scaunul meu.
-Ce e cu politețea asta? Ai băut mai multă cafea ca de obicei?
-Nu mai fi comică! Am văzut-o mai nervoasă pe profă ca de obicei, și nu doream să vă stric mediile cu reproșurile mele la adresa ei, sau cu sarcasmul, ironia și glumele.
-Cred că și pentru ea a fost o surpriză. Râde Emanuel.
-Ar fi bine să nu se obișnuiască cu asta.
Ambii au început a chicoti, iar eu m-am pregătit pentru a doua oră care era biologie.
Profa era de treabă, dar prea credulă și prea ușor de enervat. Astăzi ar fi trebuit să dăm test, dar eu am planuri pentru a-l anula.
Se sună de intrare, iar noi așteptăm profa în liniște, unii fiind ocupați pentru a-și face fițuici, iar alții pentru a-și mai repeta odată lecția. Se pare că profesoara întârzie astăzi, deoarece au trecut zece minute, iar in clasă a început să se facă gălăgie.
În sfârșit intră și profa, ne salută și își ocupă locul la catedră, face prezența, apoi închide catalogul.
-V-ați pregătit pentru test?
-Nuu! Strigă toți în cor. Eu doar zâmbeam, stând dreaptă în bancă.
Emanuel mă privea curios. Știa că aștept orice semn să îi pot adresa o replică profesoarei.
-Se pare că Lisa s-a pregătit. Ești foarte zâmbăreață astăzi.
-Da chiar sunt! Pentru că am știut exact ce să învăț.
-Te referi la ultimele trei lecții?
-Nu doamnă, mă refer strict la răspunsurile întrebărilor.
-De unde ai putea tu să știi întrebările?
-Păi să vedeți..... În pauză am fost în laboratorul de informatică și am tras un ochi în dosarul pe care scria clasa aVIII-a A. Și ținând cont că dumneavoastră a-ți întârziat, am avut timp să memorez mare parte din răspunsuri.
Mă uit la Emanuel care mă privea uimit. Îi fac din ochi, apoi mă întorc cu privirea către profesoară, care era roșie de furie.
-Păi eu nu sunt de acord, ea știe răspunsurile, are un avantaj. Se revoltă Emanuel.
-Da, dar a obținut acel avantaj trișând. Încearcă ea să explice cu calm.
Toți colegii au început să se revolte, iar profesoara a cedat. Și așa am scăpat de test. Restul orei ne-a reexplicat lecția de ora trecută. Urma să se sune în cateva minute.
-Și domnișoară, spune ațintindu-mă cu privirea, data viitoare ai grijă unde îți bagi nasul.
Eu mă mulțumesc doar să îi zâmbesc drăcește și să îmi strâng cartea și caietul de pe masă.
Se sună de ieșire, iar profesoara iese fără a mai saluta. Sunt sigură că i-am făcut ziua mai frumoasă! Chicotesc în mintea mea.
-Ce diavol mare ești! Zice Anca râzând.
-Diavol sau nu, am scăpat de test.
-Îți mulțumim! Spune Emanuel apropiindu-se de banca mea.
-Eu mulțumesc că mi-ai înțeles semnalul, altfel profa se mulțumea doar să îmi dea mie alte întrebări.
-Păi nu de aia suntem noi cea mai nebună clasă.
-Normal!
-Eu merg să îmi iau mancare! Veniți?
Ne întreabă Alin din fața clasei.
-Daa! Răspundem la unison.
Mai aveam trei ore, din care una era religia catolică, ora la care doar câțiva eram chinuiți, printre care și eu.

După ce am mâncat și mi-am pregătit maculatorul pentru următoarea oră, m-am ridicat pentru a mă duce în cea a colegei mele din dreapta. Ea mi-a făcut loc și mi-a arătat o poză cu o rochie pe telefonul ei.
-Any! E abia începutul anului, deja te uiți după rochii pentru banchet? Zic râzând.
-Știi că mă decid foarte greu!
Îmi dau ochii peste cap și plec în banca mea.
S-a sunat, profesoara a intrat în clasă și tot restul orei am discutat despre inspecția de la sfârșitul lunii.
Urma ora de desen, mi-am strâns cartea și caietul de ora trecută și mă pregăteam pentru o oră liniștită în care puteam să mă recreez desenând pe o foaie albă.
Sardine, nu mi-am luat desenul.
  Aștept să se sune de intrare.
  După ce se sună profesorul vine să ne anunțe că va întârzia un pic.
-Domnule, îmi permiteți zece minute din oră?
-Sigur!
El a ieșit și am plecat și eu în urma lui.
Destinația: acasă.