Fața baiatului dansator s-a luminat la auzul cuvintelor lui Yoongi, s-a antrenat din greu, singur, în studio, iar mâncatul suna minunat în acel moment.
Jimin a fugit repede spre locul unde stătea Yoongi, până când acesta i-a aruncat ceva în față, făcându-l să se oprească și sa ridice hârtia mototolită de pe jos.
"Ia-ți harta stupidă înapoi." Yoongi s-a așezat în mijlocul camerei, unde s-a oprit Jimin, și a deschis punga pentru a scoate mâncarea.
"Mi-a luat o oră să fac aia! Asta este frumoasă mea capodoperă pe care am desenat-o special pentru tine!" Jimin s-a pus în genunchi și i-a împins foaia în față. "Uite cât de simple erau direcțiile!"
Yoongi i-a luat hârtia din mână pentru a se uita la ea, "Ah, înțeleg acum.."
Jimin s-a înveselit din nou, fericit că Yoongi i-a înțeles într-un final abilitățile sale artistice. "Serios?!"
Yoongi i-a zâmbit dulce, în timp ce a făcut un ghem din acea hârtie și i-a aruncat-o în frunte, "Nu."
Jimin a făcut un mic botic, iar inima lui Yoongi a început să bată mai tare și nu știa de ce. Pentru a se distrage, a deschis un bol cu ramen și a luat o parte mare între bețișoare, îndesând-o apoi în gura lui Jimin.
"Nu mai fi bosumflat, ai noroc că ți-am cumpărat de mâncare." Yoongi l-a privit pe Jimin zâmbind, încântat din cauza mâncării.
Ei au continuat să mănânce pentru următoarele 15 minute, când Jimin s-a prăbușit brusc pe podeaua rece a studioului.
"Sunt atât de plin!" Yoongi se uita la el, cum își freca stomacul, luând bolurile goale și punându-le la loc în pungă.
"Ei bine, ridică-te, avem treabă de făcut." Yoongi și-a luat ghiozdanul și a deschis buzunarul din față pentru a scoate două foi.
Jimin s-a ridicat în șezut, uitându-se la el și simțind un mic fior, trebuia să scrie. El nu ura gramatica atât de mult, știa că e praf la asta, dar nu voia ca Yoongi să-l considere un idiot.
Yoongi a pus o foaie în dreaptul său și una în dreptul lui Jimin, "În regulă, eu îți voi dicta câte un cuvânt, iar tu va trebui să-l scrii. Le voi scrie și eu, ca să ai cu ce te corecta și de pe ce să înveți. Memorează-le, fiindca te voi întreba din nou de ele, ai înțeles?"
Jimin a dat aprobator din cap, Yoongi a început să spună fiecare cuvânt în parte tare și amândoi le-au scris pe foile lor, oprindu-se la al douăzecilea.
"Bun, lasă-mă să văd ce ai făcut." Jimin i-a înmânat timid foaia.
Când Yoongi a început să dea dezaprobator din cap, Jimin și-a acoperit fața cu palmele, era destul de sigur că îl credea un prost.
Yoongi era surprins că a reușit să scrie măcar câteva cuvinte cum trebuie. Șapte din douăzeci nu era un scor bun, dar era un început.
El și-a ridicat privirea din foaia lui Jimin, văzându-l cum își acoperea fața, l-a împuns repede cu piciorul, "Yah, ai făcut mai bine decât mă așteptam, nu mai fi pesimist."
Jimin si-a ridicat privirea, un zâmbet începând să i se formeze la idea că Yoongi nu gândea negativ despre el.
"Ai scris corect doar șapte cuvinte, nu este extraordinar, dar măcar nu începem de la zero, uite", Yoongi i-a înapoiat foaia, cu toate cuvintele scrise corect, "Învață-le pe astea și te voi testa peste câteva zile."
Jimin a luat mândru foaia și s-a ridicat pentru a pune-o în geanta sa. S-a uitat la Yoongi care stătea încă pe jos, un zâmbet ciudat și timid i-a apărut pe față, amintindu-și de ce baiatul mai mare era la studio. Mușcându-și interiorul buzei de jos și uitându-se la picioarele lui, l-a întrebat.
"Deci... Ești gata pentru lecțiile tale de dans?"
