Jungkook își privea cel mai bun prieten plângând pe cealaltă parte a patului, iar chestia asta îl enerva din ce în ce mai tare cu trecerea secundelor. Cum a putut cineva sa-l rănească în halul ăsta pe Jimin? Adică, uitați-vă la el, parcă ar fi un pui de veveriță.
"Deci a venit pe la tine acasă azi?" Jimn și-a tras nasul și a dat aprobator din cap.
"Vrei să-l bat eu?" Jimin s-a uitat la Jungkook și și-a scuturat capul, refuzând.
"Atunci ce vrei să fac?" Băiatul și-a mai tras o data nasul, înainte de a se întinde înapoi pe pat, cu fața la perete.
"Vreau sa stai aici cu mine." Jimin și-a închis ochii când a auzit foșnăirea de la capătul patului și a simțit greutatea celuilalt dispărând de pe saltea.
Jungkook s-a ridicat și a rămas lângă pat, uitându-se în jos la prietenul său. Și-a mușcat buza agitat, înainte de a ridica pătura lui Jimin și a se băga și el sub ea.
Jimin s-a încordat, apoi s-a relaxat când a simțit mâna celuilalt băiat înfășurată în jurul taliei sale, trăgându-l mai aproape de el.
"Kookie, ce faci?" A chicotit ușor Jimin, ștergându-și ochii cu așternuturile patului.
"Te îmbrățișez, netotule." Jungkook și-a afundat fata în spatele lui Jimin, respirația sa fierbinte trimițând fiori prin tot corpul băiatului mai scund.
Acesta și-a muscat interiorul obrajilor nervos, avea nevoie de afecțiune, avea o nevoie atât de disperata încât era în stare să i-o ceară lui Jungkook. Știa ca prietenului sau nu-i plăceau băieții, dar poate ca îl va înțelege. Poate de asta avea nevoie ca să treacă peste Yoongi și sentimentele sale de lunga durata.
"La ce te gândești, Minnie?" Suflul lui Jungkook i-a lovit din nou ceafa lui Jimin, făcându-l pe acesta sa scoată un scâncet silențios.
"Kookie, mă iubești?" Jimin și-a închis ochii, continuând sa-și muște obrajii, auzind un mic râset din spatele său.
"Sigur că te iubesc, tontule." Jungkook și-a strâns brațele în jurul taliei celuilalt, presând fundul lui Jimin de partea sa din față.
"M-ai răni vreodată?" Jimin simțea degetele lui Jungkook făcând cerculețe pe stomacul său.
"Niciodată." Jungkook a zâmbit pe gâtul prietenului său, închizându-și ochii și inspirând mirosul lui Jimin.
Jimin s-a întors repede în brațele lui Jugnkook, stând acum față în față cu el. Amândoi s-au uitat unul în ochii celuilalt pentru câteva secunde, mici zâmbete formându-se pe fețele lor.
Jungkook s-a gândit cât de rănit trebuie sa fie Jimin. Era el dispus să-l facă sa se simtă mai bine? A analizat multe posibilități, înainte de a decide ceva.
Jungkook ar face orice pentru a-i ridica moralul prietenului său cel mai bun, orice.
Jimin l-a privit pe Jungkook mușcându-și buza, făcându-l sa și-o muște și el pe a lui în anticipare. Se simțea putin prost pentru că voia ca prietenul său să-i ofere un tip diferit de iubire și atenție, dar nu se putea abține, avea nevoie neapărată de ele.
Înainte ca oricare dintre ei să conștientizeze ce avea sa se întâmple, Jungkook a profitat de ocazie și și-a presat cu fermitate buzele peste cele mai pline ale lui Jimin. Acesta s-a tras puțin în spate din cauza confuziei, dar știa bine ce face când și-a reunit buzele de ale celuilalt băiat într-o manieră mai brutală.
Jungkook nu s-a gândit niciodată că va săruta un băiat, mereu i-au plăcut fetele, dar buzele lui Jimin nu se simțeau atât de rău. Jungkook a continuat să creadă că nu este homosexual și că se bucura de sărut doar pentru că își ajuta cel mai bun prieten.
Degetele lui Jimin cutreierau în susul și-n josul tricoului celuilalt, făcându-l pe Jungkook să aibă un fior și să-l muște de buza de sus. Jimin a gemut ușor, lăsându-l pe băiat sa-și strecoare limba în interiorul gurii sale pentru a explora.
Jungkook l-a prins de talie pentru a-și uni părțile frontale. Jungkook a fost putin surprins de cât de dulce era gura lui Jimin, până când i-a fost atrasa atenția de modul ușor brutal în care băiatul își freca partea inferioara a corpului de a sa.
Jimin s-a despărțit încet de el, speriat de orice s-ar putea întâmpla, dacă acțiunile lor ar continua. Jimin s-a uitat la Jungkook și a devenit imediat rușinat, realizarea lucrurilor pe care tocmai le-au făcut lovindu-l.
"Îmi pare rău", a chicotit Jungkook și a zâmbit puțin, în timp ce i-a tras ușor fața lui Jimin pentru a se uita la el, "Te-ai suparat pe mine?"
Obrajii lui Jimin au fost colorați de un roz pal, înainte de a plasa un pupic inocent pe buzele băiatului mai tânar.
"Nu."
**Sincer, daca mi-as fi amintit ca Jungkook mai avea putin si isi indesa mormolocul in traista lui Jimin in capitolul asta, l-as fi tradus de mult. Dar hei, niciodata nu e prea tarziu, nu? Nu?.. Va rog nu ma omorati T.T
17.07.2018
Un singur lucru am de adaugat dupa ce am terminat de tradus capitolul asta. Jimin e dulce la gurita.
