Flori de cireş

Prima gură de sake

     -Alo?

     -Kate-chan!Ce faci?

     -Bună Hiroko.Bine,făceam nişte teme.Tu?

     -Vorbeam cu Ayame pe skype.I-a venit o super idee.

     -Aşa...

     -Ştii,noi avem vacanţa de primăvară prelungită şi mai bine profităm de asta.Ce zici să dăm o fugă până la mare?

      -Ar fi genial!Dar cât ar costa?

      -Hi hi...se rezolvă asta.Mama lui Ayame e directoare la o agenţie de turism.Poate să facă rost de 12 bilete de tren la clasa I.

      -Subarashii desu,Hiroko-san!

      -Hai,sou desuka.Mai înveţi japoneză?

      -Mhm.

      -Se pare că Shin e un bun profesor.Dar mă cam miră asta,deobicei e leneş şi lasă băltă orice lucru de care se apucă.Ei,asta se întâmplă când e îndrăgostit.

       -Oh,e atât de evident?

       -Dăă,toată lumea ştie că sunteţi un cuplu.Dar,uff...m-am îndepărtat de la subiect.Deci,ce zici de excursia asta?Şi o să mergem toţi,până la urmă suntem o gaşcă.

       -Da!Sunt de acord în totalitate.

       -Okay...hai că-i mai sun şi pe ceilalţi.Bye bye!

       -Matta ne!

       O excursie...Chiar că ar fi frumos.Cu toţii împreună,ca o mică familie.

.......................................................

      Priveam pe geam.Mă pierdeam în peisajele primăvăratice.Erau cireşi peste tot.Câmpurile erau verzi,acoperite de o infinitate de flori.Munţii se pierdeau în zare.Marea se vedea şi ea,în ceaţă.Eram obosită,aveam nevoie de somn,dar să ratez toate astea?Nici gând.Şi era destul de greu să privesc toate astea,întru cât trenul alerga cu o viteză orbitoare,dar îmi asumam riscul de a-mi strica ochii.

      Am simţit cum o mână mă strânge de braţ şi mă zguduie.Era mâna inconfundabilă a lui Flor,buna mea prietenă care mi-a făcut un favor trezindu-mă din visul meu infinit despre natura respectată atât de mult de japonezi.

     -Kate!Kate!Kaaate!auzeam foarte încet,pentru că aveam căştile în urechi.

     M-am repezit imediat la telefonul meu de negăsit,punând pauză la muzică.

     -Scuze,Flor.

     -Vroiam să zic că mai avem puţin şi ajungem în Ashiya.

     Ne-am ridicat,le-am trezit pe Claire şi pe Kimiko,care dormeau buştean,şi am început să ne pregătim pentru coborâre.Încercam din răsputeri să-mi iau bagajul de pe raft.

     -Kate-chan,lasă-ne să te ajutăm!a strigat Ayame.

     -Nu!Lasă,mă descurc!

     -Off...încăpăţânată mai eşti.

     Mai aveam un milimetru şi ajungeam.Încă puţin.L-am apucat de mâner şi l-am tras spre mine cu putere.Dar nu s-a întâmplat cum am vrut.Mi s-a tăiat respiraţia când am văzut că geamantanul meu îmi cădea în cap.Am închis ochii,încercând să mă feresc.

      -L-am prins.

      Am văzut cine era salvatorul meu.Shin,bineînţeles,care apare mereu la timp.