Vampirul din liceu

V2- Capitolul 8

Eu si Rose iesim trimfatori fara sa ne uitam in fata noastra. Mai bine ne uitam si nu ne bucuram.

-Asta a fost mai usor decat credeam. spune Hans zambind pana la urechi.

Ce vrea si asta? Puteam sa jur ca au plecat toti si relatia mea cu Rose sa infloreasca din nou, de data asta nu o sa o dau in bara. Daca fac asta sunt prostul prostilor.

-Ce vrei?intreaba Rose

Cred ca nici ei nu ii convine ca nu au plecat. Se pare ca va trebui sa mai asteptam pana la finalul nostru din basme.

-Colierul. Ordinele Sefului.spune Hans in timp ce intinde mana. 

Zici ca este un cersetor. Nu credeam ca s-a injosit atat de mult. Dar unde este Kristof? Ei sunt o echipa si nu cred ca Seful l-ar trimite pe Hans fara intariri. Seful nu e prost.

-Lasa fata in pace. Credeam ca ai cei 7 ani de acasa.

-Derek, amandoi stim ca tu nu esti o amenintare decand ai pierdut celalalt colier. Din cauza asta Seful iti vrea capul.

-Stati putin! Mai exista inca un colier?intreaba Rose

-Da. Unul rosu, dar cele doua coliere nu trebuie reunite. spun eu 

-Schimbi subiectul, iar eu nu vreau sa mai astept. 

-Dar totusi nu faci nimic. zice cineva din umbra. 

Acea persoana iese la lumina. Este Raymond. Stiam ca are intariri. Intrebarea este cate.

-Raymond, este o placere sa te vad. Mi-ar placea mai mult daca ne-ai ajuta. S-ar putea intampla asta sau imi doresc prea mult de la tine?il intreaba Rose in timp ce face ochii de catelusi. Nu am intalnit persoana care sa ii reziste acestor ochi.

El zambeste ca un smecher si se aproprie de ea. Hanz se indeparteaza, lasandu-le spatiu. Cred ca stie ceva.  Daca ii face ceva, o sa o pateasca si nu cred ca va mai putea sa faca nimic dupa ce voi termina cu el. Eu stau aici, ca un taur in arena mai am putin si imi iese foc pe nas. 

-Rose, ti-as da orice ai vrea, dar vin momente cand tu trebuie sa imi dai ceva.

-Am stricat targul! Nu vreau sa te mai vad!spune Rose in timp ce face un gest cu mana si se duce spre mine.

Raymond isi intoarce capul dupa ea. Forteaza nota. O sa il invat o lectie, dar vreau sa fim doar noi doi. Nu este nevoie de victime colaterale. 

-Derek, sa plecam. Nu e nevoie ca ei sau altcineva sa ne strice ziua.

-Ai dreptate. 

Eu si Ros ne continuam drumul. 

-Poti sa crezi ca ea te va salva, dar mereu vei fi un bastard pentru toti vampirii.spune Hans

-La ce se refera?intreaba Rose

-E un prost. Nici nu ar trebui sa il asculti.

Dar trebuie sa recunosc ca este adevarat ce a spus, dar nu vreau sa intru in amanunte legat de asta. Este ceva despre care nu vreau sa vorbesc, dar e pare ca cele mai nepotrivite persoane mi l-au aflat si stiu ezact de la cine. 

-Derek, cum ai pierdut celalalt colier?

-Am aflat cat de periculos este si l-am facut transformat in tatuaj si mi l-am facut. Nu l-am folosit niciodata, dar nici nu imi doresc. Faptul ca nimeni nepotrivit nu va pute mana pe el ma multumeste.

-Cate lucruri mai trebuie sa aflu?

-Nu stiu. 

Ajungem la casuta din copac. Ne urcam in ea si ne uitam la cer. E placut sa avem momente placute cand avem atat de multe probleme pe cap. Ceva imi spune ca noaptea asta va fi foarte lunga.  Misca ceva prin tufisuri. Ma duc sa vad despre ce e vorba. Rose a inceput sa imi bea din rezervele de sange.

Cobor si il vad pe Raymond. 

-Ce vrei?

-Foarte multe, dar deocamdata vreau colierul si pe Rose.

-Ia-ti gandul! Rose nu s-ar intalni cu tine niciodata. Nu cred ca vrea ca mama ei sa faca atac de cord cand va afla ca fiica ei se intalneste cu un vampir.

-Si tu esti un vampir. Scuza-ma jumatate de vampir.

-Retrage ce ai spus!

-Asta este adevarul. O sa il spun in gura mare daca trebuie.

-In cazul asta o sa iti arat cealalta jumatate a mea. Se pare ca esti foarte nerabdator sa o vezi.

-Toata lumea este.

Ma uit la luna plina si in urmatoarea secunda ma transform intr-un lup gigant                                        (ca cei din Twilight), negru si cu care nu ai vrea sa ai de a face. Raymond este speriat de moarte. Se vede asta pe fata lui. Rose coboara din casa din copac si sta in spatele meu. In acea secunda frica de pe fata lui Raymond dispare si devine sigur pe el. 

-Asta era secretul tau? Acum chiar ca nu mai inteleg nimic. Esti vampir si varcolac? 

-Nici el nu stie.spune Raymond

-Nu te-a intrebat nimeni nimic! 

Nici eu nu o puteam spune mai bine.

-Derek, asta nu inseamna ca nu trebuie sa imi dai un raspuns.

Are pata pe mine. Nu putea sa o aiba pe Raymond. Sunt sigur ca Rose este impartita in doua. Partea binelui si partea raului. Se vede clar cine domina. Ochii ei se fac albastru deschis. Raymond este destul de destept incat sa stie ce s-ar intampla. El isi ia talpasita. Ochii lui Rose revin la normal.

-Acum ca el a plecat, imi poti da raspunsul?

-Este complicat.

-Totul este complicat atunci cand esti de unul singur.

-Stiu. Vreau sa te ajut, dar nu pot sa fac asta daca nu ma lasi.

Stam fata in fata. Stiu ca are dreptate. Ma transform la forma mea umana si o imbratisez.

-Rose, sunt atat de multe lucruri care nu le sti despre mine inca.