Vampirul din liceu

Capitolul 13

   Urmatoarea dimineata. Ma ridic din pat si incep sa ma pieptan, dupa ma uit pe geam. Derek nu era. Se intoarce el. Ma duc in bucatarie. Oare unde este rezerva tatei de sange? Trebuie sa stiu. Sforaitul mamei se aude de aici. Trebuie sa luam niste dopuri de urechi. Cineva bate la usa.

-E deschis!

Derek intra pe usa.

-Mama ta e treaza?

-Nu. De ce?

-Va trebui sa disparem.spune el

-De ce? 

-Tipii de aseara o sa ne faca numai probleme.

-Nu erai tu cel care spunea ca atunci cand esti nemuritor trebuie sa ai si chestii de astea?

-Poate.

-Cred ca glumesti. O sa rezolvam aceasta problema impreuna ca o echipa.

-Daca insisti.

-Uneori te porti ca un copil.

-Ai grija ce spui. As putea sa iti fiu stra-stra-stra-stra-strabunic poate si cu mai multi de stra.

-Derek, nu am nicio indoiala ca ai fi, dar esti vampir. Ce te sperie asa de mult? Sunt sigura ca ii poti bate intr-o secunda. 

-Poate, dar ei nu sunt singuri. Mereu vin in grupuri de cate 5-10 indivizi. 

-Dar le ai pe surorile tale, Jacob si pe mine si sa speram ca parinti nostri nu afla de asta.

-Cu tot respectul Rose, tu nu esti o luptatoare.

-Dar acum sunt si eu vampir. Asta nu conteaza macar un pic?

-Putin, dar nu cat ai vrea tu.

-Cum asa. Am muschi.

-Doar la picioare pentru ca ai facut atletism de performanta.

-Cine a spus ca nu mai fac? Antrenoarea este in concediu. Se intoarce si o sa incep antrenamentele.

-Bine. Ai grija ce faci. Eu trebuie sa ma duc si sa le spun surorilor mele. Pa!

-Pa!

-Pa!

Derek pleaca si inchide usa dupa el. Mama iese imediat din dormitorul ei si vine langa mine. Sigur a asteptat asta de la bun inceput. Imi dau seama pentru ca de obicei nu iese asa de repede si cască de mai multe ori.

-Neata!

-Neata! Derek, a fost aici, nu-i asa?

-Da.

-Rose, baiatul ala este un magnet de probleme. Stai departe de el.

-Dar este prietenul meu, care are probleme, iar un prieten isi ajuta prietenul la nevoie, nu ii intoarce spatele. Asta ne spuneai tu mereu, dar cred ca ti-ai uitat propriile cuvinte.

-Am o varsta. E normal.

-Tot nu inteleg ce a facut Derek atat de rau. E un tip atat de bun.

-Asta pentru ca il iubesti orbeste. Asta se vede de la posta. V-am vazut doar de doua ori impreuna si mi-am dat seama imedat.

-Mama, te-ai gandit ca poate putin pericol este necesar?

-Da. Am avut si eu pericol si puteam sa mor din cauza lui. Sa ghicesc. Are din nou probleme cu seful,nu-i asa?

-Da. De ce întrebi?

-Pentru că vreau ce-i mai bun pentru tine și Derek u este cel mai bun.

-Mami, tu deja esti suparata pe el din alt motiv si nu poti vedes ca s-a schimbat.

-Poate, dar tot nu am încredere în acel baiat.

-Faci cum vrei.

Jacob iese din camera lui. Atunci cand ne vede, merge in marsalier. Stie el de ce. Mama nici nu il observa.

-Mami, ar trebui sa il lasi pe tata sa te
vampir.

-Nu. I-am explicat tatalui tau si nu trebuie sa ma justigic fata de tine.

Mama se duce in camera ei, iar eu ies afară.