Vampirul din liceu

V2-Capitolul 4

      Ma uit in sacosa. Ma cunoaste atat de bine! Mi-a adus sange uman. Pana la urma a fot atent la ce am facut eu in aceasta vara si eu care puteam sa jur ca nu era acolo. Poate fi un dulce, cand vrea. Mama ajunge acasa si coboara in beci.

-Buna,Rose!

-Buna,Mami!Cum a fost la magazin?

-Obositor. 

-As putea sa vin sa te ajut, dar maine e joi si am scoala. Daca printr-o minune nu m-as duce, te-as ajuta cu mare placere.

-In acest caz nu te duci maine si poimaine la scoala ca sa ma ajuti. Si asa la scoala nu te invata o meserie. Practic faceti recapitulare pana la facultate. Atunci incepe adevarata munca.

-Nu te contrazic.spun eu aprobator.

 Nu credeam ca va fi asa de usor sa o conving pe mama. In plus in acest timp ,,tatuajul,, meu poate va dispara sau cel putin nu m-ar incinge atat de mult. Iau sticlele de sange si ma duc cat de repede pot in camera mea.  Poate gasesc  o gramada de fond de ten ca sa acopar ,,tatuajul,,. Nu vreau sa risc sa fiu suspendata daca vreun probesor il vede si spune ca nu este adecvat. Ma mir ca mama nu l-a vazut. Probabil este foarte obosita, o inteleg perfect. Ma uit in geanta. Se pare ca nu este fond de ten. Mama intra in camera mea. Credeam ca a citit codul bunelor maniere si ca stie ca trebuie sa bata la usa inainte sa intre intr-o camera.

-Te pot ajuta cu ceva?o intreb eu

-Credeai ca nu o sa observ ce s-a intamplat pe pieptul tau? Rose, am o varsta, dar nu sunt nevazatoare, chiar daca uneori crezi ca sunt.

Nu pot sa o contrazic. Pana la urma este o mama, trebuie sa stie lucruri ca astea si sa observe cele mai mici schimbari. 

-Spune-mi! Te-ai incurcat cu cine nu trebuia, nu-i asa?

-As vrea sa spun ca nu este adevarat, dar m-ai invatat sa nu mint.

-As vrea sa iti spun cuvinte care sa te aline putin, dar nicio mama normala nu are cuvinte pentru asa ceva. Nu stiu ce sa fac. Tot ce pot sa iti dau este asta.

Mama merge in camera ei si se intoarce cu o cutie de lemn. Se aseaza foarte aproape de mine. Sigur este ceva foarte important.

-Ce este?

-Este cel mai de pret lucru al familiei noastre. Partea vampirilor. Tatal tau si cu mine vroiam sa i-o dam lui Jacob pentru ca primul noscut o primeste, dar tu ai mai mare nevoie de ea decat el. Ce este in cutie este cel mai valoros lucru pentru vampiri, unii ar face moarte de proprii semeni pentru asta.

-O sa am grija.

-Am incredere in tine.

Mama pleaca din camera me asi inchide usa in urma ei. Eu inchid geamul si il acoper. Nu vreau sa risc sa vada cine nu trebuie ce este in aceasta cutie. Sincer nici eu nu mai pot sa astept. Deschid cutia. Un colier cu o piatra stralucitoare albastra. Este foarte frumos. Daca toti vampiri il vor, ce poate face? Nu pot afla decat daca il testez chiar eu. Imi pun colierul. In urmatoarea secunda ,,tatuajul,, meu nu mai exista. Incredibil! Am crezut ca voi ramane cu el pe viata. Oare ce mai poate face?