Este povestea de viață a unei tinere de 19 ani care este abandonată de proprii părinți din cauza darului ei de a vedea si de a vorbi cu spiritele. Apoi află sumbrul adevăr despre viața ei si despre ce se întâmpla defapt.
În timp ce ascultam una din poveștile demonului îl văd pe Matteo venind.
Este îmbrăcat cu blugi negri si camaşă neagră. Avea un buchet de flori în mână si o ciocolată. Ce dracu'?
Nu pot nega. Arată mai drăguț decât de obicei.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Micuțul meu demon nu mai scoate un sunet. Ies în uşa si îi zic să intre.
Eu: Pentru cine sunt florile?
M: Pentru mama ta...
Eu: Stau singură...stii asta...
M: Pai...ai noroc! Te-ai facut cu flori si ciocolată! ;)
Eu: Da..ce noroc! :)) Mâncare nu ai adus? Era mai bine. :))
M: Nu...dar daca vrei fac comandă.
Eu: Ah...perfect...
M: Ce ai vrea să mănânci ?
Eu: Pizza. :O
M: Bine, s-a făcut.
Isi ia telefonul si dă comandă de 3 pizza mari.
M: Deci....Îmi povestești acum?
Eu: Da.
Si încep să îi povestesc despre acea casă. Despre cum am găsito,cum am avut prima viziune si despre cum am descoperit ca am astfel de puteri.
I-am zis despre cum am inceput să am viziuni si cum vedeam la început fantomele si despre micile urmăriri pe care le aveam de la fantome.
Se uita mirat la mine. In acest timp ajunge si pizza. Merge să o ia si îl plateşte pe acel băiat. Închide uşa si o încuie pe interior. Se întoarce lângă mine si imi zice să continui.
Încep sa ii povestesc despre cum tot pleacă părinții mei si despre cum vor ei sa scape de mine.
Îmi propune să merg si sa locuiesc în apartamentul lui la fel ca ceilalți 4 prieteni ai noştri dar nu pot. Nu îmi pot lăsa micuțul demon aici singur. Si nici să il iau cu mine nu pot. Nu pot risca să îl vadă.
În timp ce îi povestesc observ cum se apropie usor usor de mine. Si începe să îmi pună mâna pe picior. Mă prefac că nu îl observ si îmi continui povestea.
Încet,încet îsi ridică mâna si mă mângâie pe picior si din ce in ce mai sus. Ajunge să mă prindă de talie si să mă tragă spre el.
Puțin uimită de gestul lui îl resping uşor. Se vede pe fata lui ca este puțin iritat de reacția mea. Se uită puțin încruntat la mine si apoi îmi zâmbește drăceşte.
El: Si....ai prieten?
Eu: Da. Am 5. Tu?
El: 6. Si nu mă refeream la asta. Ai iubit?
Eu: Eu?? Ce-i cu tine? Care nebun ar sta cu o nebună ca mine? :))
El: Mulți. Bea dintr-un pahar cu apă Doar că tu nu eşti atentă la ei.
Eu: A da? Ghinionul lor.
El: Da...Dar nu ai vrea sa încerci cu nimeni?
Eu: Nu chiar...Nu mulți mă înțeleg...sunteți doar 5 si doua din voi sunt fete.
El:.......
Încearcă să mă ia în brațe dar uşa se deschide larg dintr o dată.
El: Ce dracu'? Am încuiat o! Cum s-a deschis?
Eu: Fantome si spirite iubire. Nu poți face nimic ce nu le place.
Merge spre uşa sa o închidă dar aceasta nu vrea. Îi propun sa ne vedem jos pentru a merge în alt loc iar el este de acord.
Merg la papuşă si îi spun, iar ca sa nu se simtă singură îi las un telefon pentru a mă suna. (Stiu stiu...sună nebunesc, dar ei chiar pot face asta)
Îmi iau o jachetă si cobor. Nici nu am observat când s-a întunecat atât. Cât o fi ora? Mă uit la ceas si observ că este ora 23:03.
Ce repede a trecut timpul. Matteo opreste un taxi si pornim la drum.
Eu: Unde mergem?
El: Acasă la mine. Acolo nu sunt fantome...doar 3 bețivi si o drogată.
Eu: :))) Aaa. Păi asa mai merge. Ai apartament mare?
El: Nu chiar. Doar 4 camere o baie si o bucătărie.
Eu: Câte o camere fiecare. Drăguț!
El: Nu..una este liberă. Ăia stau câte 2 în cameră.
Eu: Si mai drăguț.
Mamaa dar ce departe sta!!! Am mers vreo 20 de minute. În acest timp m-a apucat somnul fără să îmi dai seama. Am adormit în brațele lui.
