Pare sa alunece ușor asa ca alerg sa o prind înainte sa cadă dar, incercand sa o prind de mână, aceasta dispare ca si cum nu ar fi existat vreodată, iar din cauza pamantului sfaramicios si din cauza lipsei barierelor de protecție alunec de pe marginea prăpastiei.
Un fior rece mă gâdilă pe șira spinării iar un nod de frica mi se aseaza in gât.
Nu tip. Nu pot țipa. Tot ce simt este o durere imensa provocata de loviturile pe care le fac in timpul căderii. Se aud voci care strigă numele lui Anne. Simt cum tot trupul mi se zguduie din cauza contactului violent cu solul. Nu am mai simțit niciodată o astfel de durere. Este de nedescris.
Simt cum mi se umple gura de un lichid fierbinte. Încep să văd in ceață iar respirația mi se ingreuneaza. Simt ca ma înec. Deja nu mai pot respira. Aud un sunet vag, inainte ca ochii mei sa vadă numai nuante de negru:
-Inchide ochii Mili, totul va fi bine.
Si totul s-a facut negru. Ma trezesc ca dintr-un vis urât într-un loc alb in totalitate, ca o lume albă sau, mai bine zis, ca un iad alb. Aceasta trebuie sa fie camera de care mi-a zis Micul meu Demon.
A zis ca ma voi descurca dar aici nu e nimic, doar alb cat vezi cu ochii. Ma intind putin pentru a-mi reveni din șocul durerii simțite si din cauza mortii care e mult mai dureroasă decat credeam.
Imi închid ochii si stau așa ceva timp. Incerc sa imi dau seama ce trebuie sa fac. Asta nu va fi usor si nici nu se va rezolva daca stau singura aici. Ma ridic si încep sa merg într-o directie aleatorie poate, poate voi găsi ceva.
La un moment dat apare o lumină. Părea a fi o sferă imensa de lumină, dar asta nu ma ajuta. Mai mult ma încurcă deoarece totul pare sa luceasca foarte tare. Merg in directia de unde vine lumina, până la urmă nu am ce pierde. O tin asa un timp destul de lung, la un moment dat ma plictisesc. Ma dor picioarele asa ca mai fac un popas.
Ma intind din nou si incerc sa dorm. Il tot chem pe Micul Demon până adorm. Încep sa visez. Il vad pe Malvado langa un perete cu fața la mine si zambeste. Se apropie de mine si imi da o palmă. Ma trezesc dintr-o data si încep sa il înjur un pic..............mai mult.
O fi vis, dar totuși, nu are dreptul sa ma bată fara sa imi ceară voie. Pornesc din nou la drum in directia acelei sfere de lumina. Nu durează mult si dispare acea lumina.
Eu: Pe bune? Razi de mine? Adica eu acum trebuie sa ghicesc pe unde sa o iau? Daca merg in cerc? Test stupid!!!!
Merg bolborosind înainte pana ma împiedic de ceva. Ma uit in jos dar nu vad nimic, asa ca ma aplec si încep sa pipăi podeaua, pământul sau orice este el. Dau cu mâna de ceva ce pare a fi o piatra. O apuc, o ridic si observ ca imi lasa urme albe pe mână. Incep sa o sterg si, spre surprinderea mea, chiar avea culoare!
Totul este acoperit de un fel de praf care face lucrurile greu observabile si chiar invizibile! Zâmbesc si o iau la fuga cu mâinile inainte pana ajung la ceva ce pare a fi un zid. Imi dau haina jos si încep sa sterg zidul. Este putin dificil dar chiar funcționează. Este un zid din caramida rosie.
O tin tot asa pana dau de ceva ce pare a fi o usa. O deschid greu dar reușesc. In spatele usii era camera in care stateam la Micul meu Demon.
Nu imi vine sa cred! Am reușit!!!!! Chiar am reușit!!! Ahhh! Am crezut ca voi rămâne acolo pe veci!
Malvado: Vezi Mili? Ti-am zis ca o sa reusesti!
Zambeste si ma ia in brațe. Ii raspund la îmbrățișare dar dupa ce termina il lovesc peste față.
M: Auu! Pentru ce a fost asta?
Eu: M-ai lovit in somn!
M: Ce? Nu-i adevărat! Nu am facut nimic.
Eu: Nu conteaza ca tu nu ai facut nimic. Eu asa am visat. Deci e vina ta.
Începe sa rada si ma ia de mână.
M: Si....am auzit ca cica ma iubesti.
Eu: Nu recunosc nimic.
M: Nu conteaza, am auzit.
Eu: Ba nu.
M: Daca zici tu ca nu, nu înseamnă ca asa e.
Ma uit la el cu privire de cățeluș iar el zambeste pervers. Se apropie de mine, ma prinde de talie cu mâinile lui calde, ma apropie de el si ma sărută usor.
Nu pot sa mint, e chiar placut. Ma bucur ca am ajuns din nou aici. Nu regret nimic, chiar sunt fericită.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
CITEȘTI
Trăind Printre Demoni
ParanormalEste povestea de viață a unei tinere de 19 ani care este abandonată de proprii părinți din cauza darului ei de a vedea si de a vorbi cu spiritele. Apoi află sumbrul adevăr despre viața ei si despre ce se întâmpla defapt.
