The secret princess

Capitolul 20

N/A(Va rog sa cititi numele autorului de la sfarsitul capitolului)
Rossie POV:
-Sunt insarcinata.ma prabusesc in bratele lui Colin plangand.
Toti se uitau socati la mine,incercand sa nu ma priveasca cu mila chiar daca stiam ca o sa o faca.
-Ce voi face acum?intreb sughitand.
-Ar trebui sa ii spui lui Harry.imi spune Zack cu o urma de suparare. Totusi e copilul vostru....
-Mi-e rusine, nu pot sa o fac.imi sterg lacrimile cu podul palmei.
-Atunci va trebui ca unul dintre noi sa se dea drept tatal copilului.spune Colin.
-Ma pot oferi eu.imi zambeste Zack bland.
-Okei.ii zambesc inapoi scurt.
Ma ia in brate usor si isi freaca mana pe tot spatele meu. Ma linisteste sa il vad asa implicat. Cred ca ma place. Si eu o fac...

*Dupa 3 luni jumatate*
Rossie POV:
Au trecut mai bine de 3 luni de cand am aflat stirea care mi-a schimbat complet viata. Nu am putut sa o tin ascunsa de Brian deoarece burtica mea creste din ce in ce mai mult. Acesta a fost socat dar a spus ca ma sustine in toate doar ca sa ii fie bine copilului si bineinteles mie. Cat despre baieti,ei au incercat sa ma ajute in toate probleme mai ales ca eu am o sarcina grea si vomit continuu dupa ce mananc orice pofta pe care o am. Zack a fost cel mai atasat de mine deoarece si-a dezvaluit sentimentele dar eu am refuzat orice idee de a ma cupla cu el in aceste momente grele. M-a inteles si nu s-a suparat pe mine(ceea ce ma bucura) si m-a sfatuit sa ii spun lui Harry totul.Imi este destul de frica deoarece de trei zile imi fac scenarii cum ca va face scandal si ma va obliga sa ma duc inapoi de unde am venit. Baietii au incercat sa ma calmeze dar eu tot nu ma pot oprii din gandurile rele care ma acapareaza.
Ma ridic lenesa din pat incercand sa trec pe langa Diego care nu pleaca de langa mine nici macar un minut. S-a atasat foarte mult de fiinta care se afla in pantecul meu ceea ce m-a facut al naibii de fericita. Imi fac rutina de dimineata si ma pregatesc sa mananc ceva usor ca sa nu dau la rate,iar. I-am pregatit si acompanionului meu ceva bun si m-am imbracat cu un hoodie mai mai stramt negru si niste colanti negrii. In picioare mi-am luat niste botine negre lucioase si mi-am luat fularul subtirel din matase,afara fiind frig in luna Septembrie. M-am gandit sa il iau pe Diego la plimbare pana la baieti acasa pentru ca ei planuiau sa facem un gratar in curtea din fata casei.
-Diego,urca in masina!am tipat cat sa ma auda patrupedul care s-a conformat rapid.
Am inchis usa casei si am intrat in masina mea frumoasa.
-Hei Bree!am zambit la auzul motorului pornit.
-Hei Rossie! Cum te simti?imi zice ea vesela.
-Sunt destul de bine pana acum.am zis zambind.
-Ma bucur.mi-a rostit cu o voce calda.
Restul drumului a fost linistit doar ca sforaiturile tigrului meu ma scoteau din sarite. Nu inteleg cum poate sa adoarma asa rapid.
Dupa 20 de minute am ajuns la baieti care stateau pe balansoar langa Zack care pregatea focul.
Am iesit din masina ca o diva ce sunt,observand ceilalti patru fraieri care erau la casa de alaturi. I-am observat cum se holbeaza la mine si incep sa susoteasca ceva indescifrabil de la distanta asta.
-Hei baieti.le zambesc cald si ii pup pe fiecare pe obraz.
-Hei Rossie.ma saluta ei zambitori.
Ma indrept spre Zack care era concentrat pe aprinderea focului de la gratar fara sa ma observe. Imi pun mana pe spatele lui si ii zambesc dulce.
-Hei iubire.imi spune el dulce.
Da imi zice iubire,dar e doar un alint. Nu e nimic intre noi.
-Hei si tie Zack.rad usor.
Si-a pus o mana pe burtica mea si a inceput sa o frece usor pe o parte si de alta a pantecului.
-Cum va simtiti?intreaba cu o incruntatura ingrijorata pe fata.
-Astazi suntem bine.zambesc usor si imi aplec privirea spre stomancul meu usor umflat din cauza copilasului. Afisez un zambet micut cand gandul imi zboara la o imagine frumoasa de familie cu mine si Harry tinand in brate o fetita creata cu ochii albastrii. Imi alung rapid gandul acesta care nu se va intampla si instant imi indrept privirea spre cealalta casa unde ceilalti patru inca se uitau la mine usor socati. Imi dau seama ca nu pot auzi nimic deoarece se incrunta la fiecare replica scoasa. Ma asez pe o bancuta care e exact langa gardul apropiat de cealalta casa doar ca sa ma observe.
-Hmm,Rossalinda. Ce mai faci tu?aud o voce groasa dar al naibii de cunoscuta.
Ma intorc spre carliontat si ii dau o privire ucigatoare.
-Nu te priveste pe tine.ii adresez rece.
-Te-ai cam ingrasat. Las-o mai usor cu inghetata.zice razand alaturi de ceilalti prieteni ai sai.
M-am incruntat urat la el si gandurile bune care le aveam s-au evaporat instant.
Daca ai stii tu Harry,daca ai stii... imi zic eu in minte.
-Esti un fraier.ii zic artagoasa si imi verific telefonul care bipaia continuu.
Numarul mamei se afiseaza pe marele ecran punandu-mi un semn de intrebare.
-Hola mamá. ¿como estás?
-Hola mi pequeno. El me pregunto como te sientes.
-Estoy bien mamá. Tengo que ir a prometer llamarte de nuevo. Adios,te quiero!
-Adios pequeno. Te quiero!
Inchid telefonul si expir usurata.
-De ce vorbesti doar in spaniola cu mama ta?ma intreaba Colin
-E limba noastra natala.Logic ca vorbim in spaniola.ii reprosez razand.
Acesta imi ofera un zambet cald.
Baietii merg pana in curtea din spate sa instaleze nu stiu ce chestie si Diego ii urmeaza plictisit. Ma indrept spre masina sa imi iau geanta unde aveam niste acte pentru sanatatea copilului. Nici nu reusesc sa inchid portiera ca cineva ma lipeste de masina. Respir putin speriata dar dupa ma enervez cand il vad pe Harry cu o expresie ciudata pe fata.
-Ai 2 minute sa imi explici ce e cu tine si de ce ai niste acte pentru un copil nenascut.imi spuna dur si ma strange tot mai tare de incheieturi.
Strang din dinti nervoasa dar si putin speriata.
Acum ce dracu ma fac?

N/A: VREAU SA IMI CER SCUZE CA NU AM POSTAT MAI DEVREME.I'm baaaack. Insfarsit pot spune ca m-am intors cu forte proprii si promit ca nu va mai las. Este vara chiar daca fac meditatii si am teme promit ca voi incerca sa postez macar la 2-3 saptamani. Acest capitol l-am avut in ciorne si am tot uitat sa il editez. Sper ca nu ma urati si sper sa va placa pentru ca am pus mult efort si timp in el.