Criminala din mine (volumul 2)

Capitolul 14

-TREZIREA CRIMINALI IMPUTITI! IN 5 MINUTE VA VREAU PE TOTI AFARA! Vocea aceea enervanta ne trezea in fiecare dimineata. Daca as putea i-as face megafonul ala bucati.

-Ben de ce nu ai cazut din pat pana acum?
-Pentru ca ai stat cu mainile pe spatele meu. Persi apropo. Marai la el incercand sa il dau deoparte. Ben casca si se ridica de pe mine stand in genunchi pe picioarele mele.
-Aleluia! Pot sa respir!
-Haha foarte amuzant. Stiu ca sunt greu pentru tine dar totusi.
-Hai mai repede! N-am chef sa tipe ala iar la noi.

   Ne-am strans cu totii pe teren intr-o linie dreapta exact ca la ora de sport la scoala. Eram ordonati de la cel mai mare la cel mai mic asa ca Ben era mai departe de mine in partea baietilor. Acum ca stau sa ma gandesc suntem mai multe fete decat credeam si suntem doar cei din subteran. Barbatul ne privea autoritar plimbandu-se prin fata noastra si analizandu-ne pe toti.

-Voi doi ati fost cam zgomotosi in noaptea asta. Am tresarit crezand ca vorbeste despre mine si Ben insa vorbea cu doi baieti.
-Am auzit ca ati facut rost de o anume cheie pentru celule. Barbatul a pocnit din degete urmand  ca alti doi barbati sa ii ia pe prizonieri intrand inapoi in cladire. Nu vreau sa stiu ce le face.
-Apropo, Lucy...Mai bine ai avea grija ce faci si ce spui...asta daca nu vrei ca seful sa afle despre harta. Barbatul imi  soptea la ureche de parca ar fi vorbit cu mine de mult timp. Mi-a trebuit ceva sa analizez ce a spus... Cum naiba..?!
  
-Doar doi prizonieri? Un nou record. Se pare ca va comportati din ce in ce mai bine. LA DUSURI CU VOI TOTI!

Iar megafonul ala...Am incercat sa merg la Ben sa-i vorbesc insa l-am pierdut prin multimea de prizonieri. Am oftat si am mers la dusurile fetelor. Toate fetele erau curioase in legatura cu ce mi-a soptit "comandantul" cum ii spunem noi. Le-am evitat pe cat posibil vazandu-mi de dusul meu ca sa ies mai repede. La micul de-jun Ben era deja asezat la o masa cu Lan si m-am mirat sa il vad si pe Greg acolo. Vizibil mai mare si mai musculos decat ei Greg se bucura de mancare insa ceilalti doi pareau lipsiti de apetit.

-Am vesti mari! Spun asezandu-ma la masa cu tot cu tava de mancare.
-Lasa vestile pe mai tarziu. N-am incredere in el! Ma intrerupe Ben aratand cu degetul spre Greg.
-Chiar trebuie sa spui asta mereu?
-Nici in tine nu am incredere, Lan.
-Sincer ma astept ca din moment in moment sa spui ca nici in mine n-ai incredere.
-In tine? Doamne fereste! Esti Lucy! Cum sa n-am incredere in tine?
-Esti imposibil.
-Asculta omule, eu sunt aici ca sa va ajut cu politistii si sa scap. Poti sa ai sau nu incredere in mine ca mie nu-mi pasa. La auzul cuvintelor lui, Ben incepe sa faca semne excesive catre Greg.
-Vezi?! Cum sa am incredere in el cand e clar ca ne foloseste?!
-Ben jur ca daca mai spui un cuvant si nu ma lasi sa zic ce am de zis nu te mai las sa dormi cu mine in pat.
-Aaaah deci ma lasai.
-Ben!
-Bine sefa tac.
-Stai, stai, stai! Tu ai dormit in pat cu ea? Intreaba Lan gesticuland cu mainile.
-De fapt am imobilizat-o si am stat peste ea pana nu s-a mai luptat si m-a lasat sa dorm pe ea. Ba chiar m-a tinut ca sa nu cad in timp ce dorm si...Vrei sa nu ma mai lovesti odata?! In timp ce Ben povestea eu stateam cu capul pe masa si il loveam in picior in continuu.
-Nicioadata nu voi intelege baietii.. ma plang ridicandu-mi capul si sprijinindu-l in mana stanga.
-Pfoai! Si cum a fost?
-Pieptul ei e mai moale ca orice perna...Nu-i asa ca ma lasi sa dorm asa si in noaptea asta?
-Nu!
-Hehe mai vedem.
-Doar nu te mai lauda cu "marea ta realizare" si lasa-ma sa spun ce am de spus! E important!
-Bine fie. Ce-i?
- Comandantul a aflat despre harta.
-Poftim?! Cum?
-Nu stiu dar m-a avertizat sa am grija daca nu vreau ca seful lui sa afle despre ea.
-Dar de ce nu ne-a inspectat celula ca si celorlalti?
-Habar nu am...Dar momentan trebuie sa fim mult mai atenti cu ce facem si ce spunem.
-Cum ar fi putut sa afle...?
-Oh nu...E vina mea.
-Vina ta? Cum?
-Cand te uitai pe harta ai lasat-o deoparte ca sa vorbesti cu mine si din cauza ca te-am imobilizat nu ai mai putut sa o pui la loc si probabil a vazut-o cand patrula...
-Cred ca razi de mine!
-Imi pare rau! Nu am stiut ca harta a ramas acolo...
-Ah lasa acum. Scuzele nu o sa ajute cu nimic oricum. Totusi ma tot gandesc la acel ''sef'' de care vorbea...Am o presimtire ca e tipul care ne tortureaza si ne pune intrebari in acea...camera...
-Tot ce-i posibil. Dar acum ca stie despre noi ar trebui sa ne asiguram ca avem un plan legit. Lucy?
-Pai...ma gandeam ca am putea folosi sistemul de ventilatie pana la turn insa putem intra doar dintr-o anume camera. Din cate tin eu minte...e aici la cantina in bucatarie. Insa aia e singura cale prin care putem fi acoperiti pe tot drumul.
-Deci pe drum trebuie sa ne descurcam cumva. Clopotul anunta ca in 5 minute trebuie sa ne terminam mancarea. Eu, Ben si Lan am inceput sa mancam cat mai repede posibil fata de Greg ce a tacut si a mancat pana acum ascultandu-ne pe fiecare.
  Ce as vrea sa-i sterg zambetul ala de pe fata...