Următoarea dimineață, se întâlniră iarăși față în față, doar că din perimetrele ușilor de cameră.
Se priveau. Abigail nu voia nimic.
Yoongi se lupta cu propriul gând.
"S-o întreb?"
Aproape o întrebase, dacă încercarea de a vorbi nu îi fusese blocată de lipsa de curaj și totodată de plecarea fetei spre bucătărie.
Se găsi obligat să se târască și el până acolo.
- Mă apuc să fac micul dejun. Vrei ceva anume? întrebă Yoongi.
-Nu. Mănânc orice, își repetă aceasta cuvintele de acum câteva zile.
Yoongi se înfipse în oala și cuțitul lui.
- O să fac niște clătite, spuse Abigail scoțând ouă din frigider.
- Super, răspunse el cumva impresionat de acțiunile fetei.
Nu ar fi văzut-o niciodată gătind.
Practic, cei doi își organizaseră un mini Master Chef in bucătărie. Yoongi gătea obsedant niște supă dagalbitang în timp ce Abi sacrifica laptele.
El de fapt continua să se lupte cu sinele.
"Cum s-o întreb?" se tot gândeste.
-Auzi Abi, începuse cu un avânt surprinzător.
-Ce-i?
Pierduse trei secunde.
-...îmi poți da și mie lingura aia?
Da...doar ce și-a distrus iar orice tentativă.
Măcar a primit lingura de la Abigail.
Timpul trecuse și mâncarea era gata. Întreaga bucătărie reprezenta o adunătura de mirosuri stridente. Liniștiți, încep să mănânce.
Amândoi savurau mâncarea discret, parcă evitând intenționat să-și arate mulțumirea unul față de celălalt.
De fapt, ce ne tot învârtim atât, evident că nu aveau să-și spună nimic, ar fi fost prea mult pentru ei să evidențieze orice fel de formă de apreciere.
După festinul colosal, adică după o porție de supă și câteva clătite cu ciocolată, a venit rândul curățeniei. Yoongi se scărpină în cap repetitiv datorită frustrării în timp ce Abigail nu are nicio treabă. Strânge mizeria fiind complet degajată.
-Yoongi, nu mai avem ouă, observă fata.
-Ah, o să merg la piață mai târziu.
-O să mergem, sublinia aceasta, nu mai avem nici whiskey.
Terminaseră de spălat farfuriile.
-De ce plângeai ieri? întrebă Yoongi ștergând-și mâinile cu un prosop.
Nici măcar nu se uita la ea, era obligat de situație să se concentreze pe mâinile lui. Se lăsase liniștea fapt ce-l făcea să-și regrete întrebarea. Dar nu mai putea da înapoi. Probabil nu avea dreptul să știe, dar avea dreptul să întrebe, nu?
CITEȘTI
one shot of whiskey
Fanfiction"You're good at that," she said. "What?" he asked. "Making people believe they are more important to you than they actually are."
