" Te-am așteptat, dragoste, sa apari și in viața mea. Mi-ai dat un înger. Îngerul fara de care simt ca nu as putea trăi. Când este langa mine simt că, inevitabil inima îmi va bubui. Nu este iubita mea, și nici nu știu dacă va fi vreodată. Dar o iube...
Vedea negru in fața ochilor, iar fruia de pe fata lui Isabelle era diferită. Îi promise lui Adam de la bun început, că, daca o face pe Angell sa se simtă macar puțin prost, va sfârși fara par in cap. Si, la naiba, că tocmai asta făcuse ! Era de-a dreptul furioasă, prin simplul fapt că aflase de la Jay aproximativ tot ceea ce era Adam înainte. Aflând mica cearta dintre cei doi o făcuse, parca sa se declanșeze. Își schimbase părerea despre el. Chiar foarte mult. Nu ii mai putea permite sa se apropie de Angell. Sub nici o forma.
Intrase înapoi în casă, primul obiectiv fiind acela de a se duce în căutarea lui Adam. Nu știa exact unde îl putea găsi, insa, in acele clipe ar fi mutat munții din loc, doar pentru a-l lua la rost pe acea persoană care, cu câteva ore înainte îl numea "prieten".
Isabelle era cu adevărat supărată. Dar nu pe faptul că aflase un caracter al băiatului necunoscut, ci faptul că ei și lui Angell le ascundea mai multe lucruri decât vreuna dintre ele ar fi crezut.
- Adam Males, mișcă-te aici până când nu dau eu de tine. Crede-ma că e mult mai rău dacă te găsesc eu. Urla in toată vila, încât, tot acel cartier ar fi auzit-o.
Dar nimic. Nici un semn, decât un sunet de usa scârțâind, și niște pași venind din spatele ei. Nu ii păsa sa afle cine este. Voia doar sa de-a mai repede de Adam.
- Isabelle...trebuie sa vorbim. După vocea cunoscuta, își dădu seama că este Kyle, mult prea serios decât de obicei. In acele momente, nu avea răbdarea necesară pentru a-l asculta și pe el. Avea alte lucruri mai importante de făcut. Mai amănunțit, să-i tăbăcească fundul lui Adam.
- Nu acum, Kyle. Nu am chef sa mai aud alte lucruri despre el. In locul tau, as dispărea atunci când o sa dau de Adam. Nu o sa iasă bine deloc.
- Dar... încercă acesta sa o contrazică, însă fara succes.
- NU ACUM, KYLE ! Urla pentru a doua oară îndeajuns de tare. Acesta doar execută și ieși afară.
La naiba, Adam ! Unde dracului te-ai dus ? Spuse în mintea sa, continând sa meargă din camera in camera. Nici macar băile nu erau evitate, căci, nu i-ar mai fi păsat cat de puțin dacă intră "din greșeală" peste cineva. Încă era nervoasa. Prea nervoasa, din punctul celorlalti de vedere, dar când era vorba de niste subiecte care au principalul motiv "prietenia", Isabelle, pur și simplu nu are răbdarea și înțelegerea interioara necesară pentru a trece cu vederea aceste mici lucruri.
După câteva minute bune, intră în singura camera in care nu călcase cu piciorul. Bucătăria. Într-adevăr, Adam era acolo, dar nu părea persoana aceea fericita așa cum era de obicei. Era stresat, și, foarte supărat. Cu hainele sifonate și părul răvășit, i se putea citi disperarea de pe față, insa Isabelle nu ținea cont de aspectele astea.
- Doar nu tipa. Atât te rog. Îi spuse, insa, Isabelle nu luă în seamă rugămintea lui care ieșise de fapt că un suspin din gura lui.
- Cine te crezi, hum ? Știi ceva, Adam, te credeam o persoana chiar de încredere. Speram că am fost destul de clara când ți-am zis sa nu o dai in bară cu ea. Dar nu asta contează acum. Tu cum crezi că îi va prii vestea că tu nu ești de fapt ceea ce vrei sa pari ! Sincer, în ochii mei ești mai rău decât Jay !
Adam suspina constant abtinandu-se sa nu izbucnească în țipete, sau și mai rau in lacrimi. Știa că Isabelle avea dreptate, dar iubea ceea ce avea. O prietenie strânsă în care își putea pune mereu baza. O dăduse rău în bară în fața lor. Se simțea, într-adevăr ca un las, dar nu era în măsura în care sa o contrazică. Ceea ce putea face, era sa ii explice cuvânt cu cuvânt absolut tot. Poate asta o va face sa înțeleagă unele aspecte. Cel puțin, așa credea el.
- Știu, Isabelle. Dar, doar daca m-ai lăsa să îți explic cum stau lucrurile, poate ai înțelege.
- Chiar vreau asta. Și să nu cumva sa bagi vreo scuza ieftina. Asta m-ar enerva mai tare.
Adam oftă și începu să vorbească.
- Știu ce am fost in trecut. Crede-ma că nu sunt mândru de asta. Mi-am bătut joc de multa lume, printre care și sora lui Angell, Amber. Am făcut lucruri...care nu trebuiau făcute. Dar Kyle mi-a deschis ochii. Eram o persoana atât de rea, încât meritam o moarte în chinuri. Multe schimbări si-au făcut loc în viața mea, începând cu centrul pentru dezalcoolizare. Știu că există multe motive pentru care merita sa mă urăști, dar, crede-ma Isabelle. Nu mai sunt cel de acum cinci luni. Ii zise punandu-si mâna peste a ei. Isabelle se uită la el oarecum trist, și îl trase într-o îmbrățișare strânsă, prietenoasa care îl făcu să se calmeze.
- Ai de gând să îi spui și lui Angell ? Îl întrebă după ce se dezlipi de corpul lui.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Buna internațiunea mea ! Pot sa va spun că de abia de acum incepe acțiunea. Cartea este aproape jumătate scrisă și, in capul meu există și un volum II (asta doar daca doriți) .
Cele două fete minunate de sus sunt Angell (cea cu părul deschis) și Isabelle (tipa brunetă) . So, ce părere aveți ? Eu personal le iubesc din toată inima mea (și in realitate, normal)
In altă ordine de idei, am văzut că începem să facem din ce in ce mai multi ochișori pe zi ce trece. Va iubii !!!
Cu toate astea, mă gândeam să facem primul Q&A din aceasta carte, dar puțin mai diferit.
Imaginația asta a mea plina cu prostii ar avea de gând să vă roage să puneți întrebări pentru mine ( bineînțeles, doar daca doriți) și, pentru fiecare personaj in parte, iar "el/ea" vor răspunde din perspectiva lor. ( Exp: Pentru Angell - Ești îndrăgostita de Adam ? ) Si așa mai departe.
Voi răspunde la întrebări când se vor strânge mai multe. Nu uitați să puneți întrebările la comentarii.
In legătură cu următorul capitol, va apărea cat de curând.
