LEGO NINJAGO - Ninja aerului (Volumul 2 - In râul de secrete)

Capitolul 4 - Maestra Morgan (partea 1)

O zi senină spre sfarsitul verii. Undeva, in adâncul Japoniei, puteai descoperi colturi de lume neatinse de om. Sau cel putin asa păreau. In realitate adaposteau oameni. Acolo, camuflat in pustietate, era un sat. Satul pământului încununat de fulgere fusese unul dintre primele sate construite de stapanitorii aerului in frunte cu maestra Yuki si adapostau in prezent o noua generație de stapanitori dupa mult timp.

Satul fremata de viața, de zâmbete si de speranță. Stapanitorii se aflau in asteptare de putin timp. Maestrul aerului murise mult prea devreme din cauza unei boli incurabile, iar acum o întreaga civilizatie ascunsă astepta nasterea unui nou maestru. Desi ceremonia de înmormântare fusese in urma cu câteva săptămâni, toti sătenii inca purtau ceva negru si aveau capetele usor plecate. Insa fiecare isi avea viața lui si erau constienti ca unde-i viață, acolo e si moarte la un moment dat. Era valabilă si varianta inversa. Desi maestrul murise, viața inflorea de peste tot. Copii se născuseră de curand si copii aveau sa se nască la fel de curand. Spitalul fremata si el de activitate.

?:Impingeti! Nu va opriți! Se vede copilul!

Asistentele dădeau roata femeii ce se afla in durerile nasterii. Biata de ea simțea ca-si va da suflarea. Prinsese experiență de la primul copil, dar tot ii era putin teamă. Putin mai multa, si-o recunoscu inainte sa intre in sala de nasteri. Sotul ei, Patric, o astepta afara impreuna cu fiul lor. Deja facuse ture nenumărate pe holul alb si deprimant.

?:Vrei sa te opresti, Patric? In ritmul ăsta medicii vor crede ca tu ai născut. Ana va fi bine. Adica gandeste-te! A mai facut-o o dată si rezultatul e admirabil. Ca sa-si întărească spusese, bărbatul care statea linistit pe scaun întinse mâna si ii ciufuli parul băiatului aflat langa el. Acesta rase usor si isi privi tatăl. In plus nu e mare scofală. De fiecare data cand incerc sa aflu cum s-a simțit Margaret cand s-a nascut George, spune ca sunt un idiot si insensibil ca intreb, dar imi satisface această curiozitate, raspunzandu-mi si citez "Foarte usor. Doar aduc pe lume copilul. Nu il si fac in acele momente." Cumnatul sau ii zambi aprobator si se strâmbă putin, aducând in discutie toanele soției. Raul este fratele soției lui si un bun prieten, chiar daca il înnebunește uneori.

?:Tati! Tati! Cand vine mami cu fratioara? Nerăbdător, băiețelul se ridica si se agata de pantalonii tatălui sau cautand atenție. Acesta insa se panică din nou si începu sa meargă de-a lungul coridorului cu fiul sau in urma, tinând pasul ca un campion. Copilul nu înțelegea mai nimic.

Raul:Patric, fiul tau tocmai a scos una dintre cele mai adorabile perle din gurita aia a lui, iar tu nici nu observi.

Patric:Dumnezeule! Tu nu vezi ca înnebunesc! Nu mai stiu nimic de Ana de cand a intrat acolo! Cum vrei sa fiu calm? Băiețelul se dadu un pas in spate si se impletici in propriile picioare. Bărbatul se opri si respira adânc, apoi se lasa pe vine in fața fiului sau. Scuze, Erik! Sunt doar obosit. Nu stiu sigur camd vine mama, dar nu ar trebui sa mai dureze mult. Il lua pe băiat de mana si se asezara impreuna pe scaune. Acesta incepu sa isi balanseze picioarele, intr-un joc doar de el cunoscut.

Raul:Ia, zi! De unde a scos-o pe asta cu "fratioara"?

Patric:Nu sunt sigur. Isi duse mâna in par si il zburli fara milă. Presupun ca e confuz. Prima dată i-au spus ca va avea un fratior, apoi o surioara, iar el trebuie sa fi facut o combinatie intre astea doua.

Erik:Tati, vreau apă. Mergem? Mergem?

Patric:Bine, bine. Desi avea patru ani, putea merge bine si singur, plus ca era destul de greu, Patric isi lua fiul in brațe si plecă cu el. Il lasa jos doar in față unui automat cand introduse monedele si ii lua un ceai. Desi spunea mereu apa, de cele mai multe ori Erik se referea la ceai sau suc sau berea lui cand se ivea ocazia, iar atunci chiar o arăta cu degetul. Atunci Ana ii spunea ca ii arunca cu sticla in cap, dar se imbuna repede cand il vedea pe băiețel stramband din nas la gustul amar.