LEGO NINJAGO - Ninja aerului (Volumul 2 - In râul de secrete)

Capitolul 3

Din capitolul anterior

Sensei statea neclintit cu o scrisoare in mână, privind pe fereastră. Încă o data, Misako il ajutase sa iasă din ceață. Seraphine spusese adevarul. Contemplă îndelung ploaia.

Wu:Cerul a plâns pentru tine, maestra Seraphine.
¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤

Seraphine se foi in pat cu Genesis înconjurată protectiv in jurul ei si deschide ochii. Chiar daca se simțea obosită, nu putea sa nu se gândească la ce ii spusese dragonul ei dupa ce se trezise din somnul acela profund si lipsit de sclipirea oricarui vis. Provise ceva timp in jur nedumerită tocmai pentru ca in camera era aproape intuneric. Geamul era deschis, iar pe noptieră se afla o vaza cu flori parfumate. Zambi timid cand le simți mirosul imbietor si sesiza senzația de proaspăt care o înconjura. De asemenea durerea de cap dispăruse, insa frământările adânci ii revenira. Si, cu adevarat ciudat, in vârtejul de gânduri primejdioase il descoperi pe Lloyd care nu mai venise sa o vada.

"Ba a venit. Mai mult de atat se uita la tine de parcă tocmai fusesei rapusa de o boală incurabilă. Cine stie la ce gandea?"

Ii auzise clar vocea si inima ii tresări. Nu isi putea explica ce se petrece cu ea, dar se lăsă purtată de acel sentiment încântător, chiar dacă stia ca nu avea sa dureze mult. Genesis interveni in liniștea ei interioară pentru a-i aduce mai multe detalii si începu sa povestească ceea ce se intamplase fara a tine seama de intrebarile pe care Seraphine le punea ocazional.

***

Ploaia se oprise, iar soarele iesise dintre nori. Era placut afara. Rebecca si Nya se antrenasera intr-o discuție lungă legată de ninja. In timp ce Nya sporovaia bucuroasă, Rebecca o asculta si mai încântată. Nu aveau sa se clinteasca pre curând de pe scaun. Cu acest gand, Lloyd se desprinse încet din firul conversației si se facu nevăzut.

Era neobișnuit de multa liniste in jur si asta era ceva normal in condițiile date. Kai fie era cu Skylor, fie lenevea in camera lui, Cole si Jay rămăseseră in urmă, deci nu era sigur daca se aflau tot acolo sau in camerele lor, iar Zane era cu Sensei. Cu Sensei si Seraphine. Gândul acela nu-i dădea pace. Ceva se petrecea chiar sub ochii lui. Ceva ce încă nu înțelegea. Au găsit maestrul aerului, dar ceva rămăsese nelalocul lui. Probabil ca se gândea la Seraphine si la toata treaba cu elementele 0. Dupa cât timp au pierdut pentru a-i face turul Rebeccai sigur ca Seraphine terminase orice treaba avea Sensei cu ea. Sigur o va gasi in camera ei si a Nyei. Si a Rebeccai acum.

Usa cautata se arătă la fel ca celelalte. O deschise încet fiindcă avea senzația ca orice ar face nu trebuie sa o sperie pe Seraphine, iar aparitia lui subită sigur asta ar fi făcut. Se pare ca nu era doar liniste. Desi lumina nu lipsea din decor, aerul se simțea greu si atmosfera i se părea mohorata. Rememora sentimentul de suferintă care il încercase la începerea ploii. Daca se gândea bine la asta, afara nu erau semne ca ar incepe ploaia. Si totusi apăruse din senin.

Alungă sentimentul din minte si o cauta pe Seraphine cu privirea. Nu ii fu greu sa o descopere in pat si nici sa se apropie. Observa ca doarme si stia ca n-ar trebui sa o trezească, dar întinse mâna si ii apuca o suvita de păr intre degete, analizând-o pe toate părțile de parcă nu mai văzuse părul unei fete pana atunci. In minte i se înfătisa ca intr-un film momentul in care a sarutat-o. Închise ochii si se întreba in sinea lui "De ce am facut-o? Asta doar complică lucrurile." Se aseză pe marginea patului, raspunzandu-si singur. "Pentru ca sunt un copil, iar copiii nu inteleg lucrurile de genul asta." Ii contemplă chipul, desi privirea lui era pierduta in gol. Atmosfera mohorata il apasa si mai mult. Se ridica si deschise geamul, lasand aerul proaspăt sa invadeze camera, apoi se intoarse catre ea. Chiar daca era adormită, prezența ei reusea mereu sa il calmeze cumva. Ar fi vrut sa fie trează, sa o poată întreba tot ce avea in minte. In schimb nu putu decat sa se aseze din nou langa ea. "Chiar as putea sta pana când se trezește." Il tenta ideea si nu găsea nimic rău in asta. Poate ca ar fi surprins-o, dar atunci ar fi fost inca singuri. "Daca nu doarme pana maine. Ar fi prea mult, nu? S-au n-ar fi?" Dormea ca un ingeras. Isi apropie fața de a ei in încercarea de a o privi mai îndeaproape. Ajunse atât de aproape încât ii simțea respiratia regulată. Avea ochii închisi, insa, pentru o clipa, el se vazu din nou față in față cu posesoarea acelor ochi inumani. "Ce a fost asta, mai exact? Trebuie sa aflu mai multe. Sigur ea nu va putea." El putea sa afle, probabil, mai multe despre puterea ei daca vorbea cu Rebecca, dar maestra aerului are o antipatie aparte pentru elementele 0. Si totusi lui i-ar fi raspuns la intrebari. Descoperi din nou cu cat interes ii putea privi ochii închisi, cand sesiza cearcanele de sub ei. Se îndepărta brusc chiar cand era la un pas sa le atinga. Era sigur ca nu arătase asa inainte sa plece el cu Rebecca si Nya.