LEGO NINJAGO - Ninja aerului (Volumul 2 - In râul de secrete)

Capitolul 19

Dupa mai mult de doua ore in care Nya le tarase pe fete prin magazine si le obligae sa probeze haine, asta pe langa propria ei sesiune de cumparaturi, le duse la o pizza. Acolo reusira sa o convinga pe maestra apei ca o pizza medie de fiecare era suficient, nu una mare, cum se ambalase ea la inceput. Oricum ceea ce considerau ei "medie" era prea mult pentru Seraphine si Rebecca. Fetele trecusera cu greu de jumatate si asta pentru ca lidera trioului savura cu atata placere portia ei. Cand termina, in urma adorabilei priviri indurerate, fusesera impinse catre ea si feliile ramase. Cu atat mai bine, cu cat aveau timp sa respire. Pungile pline de langa ele le aminteau stapanitoarelor de chinurile probei. Ii spusesera Nyei ca evita acea activitate doar fiindca aveau nevoie de o scuza. Seraphine se linistea cand facea piata si taia calm de pe o lista ceea ce luase deja. Rebecca avea acasa o multime de haine pe care nu le purta fiindca aratau de obicei prea multa piele sau erau prea extravagante ca sa aiba unde sa le ia. Era un md de eliberare. Imediat dupa aceea tintira  cofetarie. Alta dilema aparuse, caci Nya se holba la doua prajituri si, fiindca nu se putea decide, le luase pe amandoua impreuna cu un platou pentru baieti.

Rebecca:Baietii chiar se omoara dupa asa ceva?

Nya:Glumesti? Nu ramane nimic.

Cam aceea fusese discutia si Seraphine si Rebecca isi luara la pachet portia de dulce in vreme ce Nya nu reusea sa se sature. Se ridica brusc de la masa, anuntand ca are nevoie de un ceai de la farmacie si de o rezerva de pastile pentru raceala in caz ca starea de rau ii revine. Privi putin ingrijorata in jur, dar isi aminti ca Rebecca promisese sa incerce sa fie prietenoasa cu Seraphine si chiar disparuse tensiunea. Nu avea sa faca nimic rau in scurta ei absenta. La urma urmei erau deja stanjenite una de alta. Maestra apei ramasese cu multe in urma.

Rebecca:Imi pare rau! Nya a ezitat sa plece din cauza faptului ca puteam sa ma iau de tine. "Desi i-am promis." 

Seraphine:Ti se pare ca a ezitat? Eu cred ca cineva trebuie sa ii reduca viteza.

Rebecca:Crezi ca va fi bine? Adica acesta este apetitul ei in md normal? Eu nu pot manca atat de mult.

Seraphine:Asta ar fi ca faza aia, "năvălesc apele". Cred ca va fi bine. La început parca nu era asa, dar nu o cunosc de mult timp. Sigur s-a ambalat din cauza cumparaturilor. Și prietena mea, Emma, e asa.

Rebecca:Și mama. După o scurta pauza în conversație își făcu curaj sa vorbească. Cum i-ai întâlnit pe ninja? Sunt prea indiscreta?

Seraphine:Nu. E normal sa fii curioasa. Pe scurt echipa venise la restaurantul unde lucram și Lloyd a intervenit într-o discutie dintre mine și șeful meu. Nu-mi plăcea cum ma tratase, deci am plecat cu ei. N-am putut sa refuz invitația pe Recompensa, știind cine erau. Asta s-a întâmplat acum câteva săptămâni. Am testat apele, sa văd ce știu ei despre maestrul aerului. Au plecat sa caute prin sate. Eram prea nesigura de mine ca să-i opresc. Pe atunci nu știam de condiție. De aceea nici eu nu pot spune ca ii cunosc bine. Totul e nou și neașteptat.

Rebecca:Și pentru mine la fel. Se privira în ochi fără presiuni exterioare. Rebecca paru ușurată când adaugă. Mi-e mult mai ușor sa fiu prietena cu tine acum ca știu ca nu ești dușmanul de moarte. Momentan nu-ți pot vorbi altfel deoarece ar părea dubios, dar dacă vrei, imediat ce se împlinește condiția, ma voi adresa reciproc.

Seraphine:Glumești? Lasă asta în seama înțelepților! Ești cornerul mintii. Ar trebui să-ți dai seama mai bine care este atitudinea mea.

Rebecca:Știu. Ea răsufla ușurată. Consideri formalitățile niște complicații. Nu poți forma o legătură trainica cu un corner astfel. Cum ma descurc?

Seraphine:Excelent. Tu ce crezi? Te-ai simți mai comod să-mi spui "maestra"?

Rebecca:Îți împărtășesc părerile.