Era odată o insulă unde trăiau toate sentimentele umane: Buna Dispoziție, Tristețea, Înțelepciunea, Iubirea și altele.
Într-o zi, sentimentele au aflat că insula se va scufunda în curând, așa că și-au pregătit navele și au plecat. Doar Iubirea a rămas până în ultimul moment. Când insula a început să se scufunde, Iubirea a hotărât să ceară ajutor.
Bogăția a trecut pe lângă Iubire într-o barcă luxoasă și Iubirea i-a zis:
– Bogăție, mă poți lua cu tine?
– Nu te pot lua, căci e mult aur și argint în barca mea și nu am loc pentru tine.
Atunci Iubirea i-a cerut ajutor Orgoliului, care tocmai trecea pe acolo:
– Orgoliu, te rog, mă poți lua cu tine?
– Nu te pot ajuta, Iubire. Aici e totul perfect… Mi-ai putea strica nava.
Iubirea a rugat mai apoi Tristețea, care trecea pe lângă ea:
– Tristețe, te rog, lasă-ma să vin cu tine!
– Oh, Iubire, sunt atât de tristă încât simt nevoia să stau singură…
Chiar și Buna Dispoziție a trecut pe lângă Iubire, dar era atât de mulțumită încât nu a auzit că o striga.
Dintr-odată, o voce a strigat:
-Vino, Iubire, te iau cu mine!
Era un bătrân cel care vorbise. Iubirea s-a simțit atât de recunoscătoare și plină de bucurie, încât a uitat să îl întrebe pe bătrân cum îl cheamă. Când au sosit pe țărm, bătrânul a plecat.
Iubirea și-a dat seama cât de mult îi datora și a întrebat Cunoașterea:
– Cunoaștere, îmi poți spune cine m-a ajutat?
– Era Timpul…
– Timpul? s-a întrebat Iubirea. Dar de ce tocmai Timpul m-a ajutat?
Cunoașterea, plină de înțelepciune, i-a răspuns:
– Pentru ca numai Timpul e capabil să înțeleagă cât de importantă e Iubirea în viață…
Text: LaviniaKrauzer
Autor: Părintele Iosif Vatopedinul
CITEȘTI
Povești cu tâlc
SpiritualAceasta va fi o colecție de povestioare, în principiu din care se vor putea trage anumite învățături. În general, capitolele nu vor fi foarte lungi, dar vor avea un conținut suficient de consistent încât să transmită, sub forma unor pilde, esența me...
