Coșul cu struguri

1K 56 7
                                    

O femeie săracă a trecut odată pe lângă o vie plină de struguri.

— Cât mi-aş dori, a zis femeia, să am un ciorchine din aceştia!

În acea clipă, stăpânul viei a trecut și el pe acolo. După ce a salutat-o, i-a spus:

— Doamnă, ai dori cumva un ciorchine?

La răspunsul ei afirmativ, s-a afundat în vie ca să taie ciorchini. Şi femeia a așteptat cinci minute, zece; un sfert de ceas a trecut fără ca stăpânul viei să se întoarcă. În cele din urmă, fiindu-i greu să mai aştepte și gândind că acela a uitat-o, a dat să plece, dar, în aceeaşi clipă, încărcat cu un paner plin cu struguri aleşi, i-a ieșit înainte stăpânul şi i-a spus zâmbind:

— Iartă-mă că am întârziat! Am vrut să îţi aleg nişte struguri buni.

De multe ori, în rugăciunea noastră, cerem ceva de la Dumnezeu, dar neprimind răspuns imediat, credem că Dumnezeu ne-a uitat. După puţin timp, însă, răspunsul vine, plin de îmbelşugare şi binecuvântare, cum nici nu ne-am fi putut închipui. Şi ne cuprinde atunci o ruşine pentru împuţinarea credinţei noastre!

Dumnezeu întârzie fiindcă vrea să ne umple coşul cu bunătăţile Sale înainte de a-l oferi sufletului nostru, care a cerut doar un ciorchine!

Publicare Wattpad: LaviniaKrauzer
Autor: necunoscut

Povești cu tâlcUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum