Cu ceva timp în urmă a trăit un om sărac, ce avea patru copii – trei băieți și o fată. Într-o zi, venind acasă de la muncă, se opri la un magazin și se gândi ce-ar putea să le cumpere copiilor săi dragi. Fiindcă nu avea prea mulți bani, a reușit să cumpere doar o portocală.
Când a ajuns acasă, toți cei patru copii i-au ieșit bucuroși înainte, întrebându-l dacă le-a adus ceva. Umil, dar zâmbind, omul a scos portocala și a pus-o pe masă, în fața copiilor, așteptând reacțiile lor. Băiatul cel mare a spus atunci:
– Portocala mi se cuvine mie, întrucât eu sunt cel mai mare!
Dar mezinul l-a contrazis:
– Ba nicidecum! Eu trebuie să primesc portocala, deoarece sunt cel mai mic și trebuie să cresc!
Fata a intervenit și ea în discuție, întrerupându-i:
– Eu sunt singura fată, așa că voi, fiind băieți, ar trebui să-mi cedați mie portocala.
Urmărindu-și frații, cel de-al treilea băiat înghiți în sec.
– Eu... nu sunt nici cel mai mare, nici el mai mic, nici singura fată, dar... Eu sunt singul care seamană cu tata!
Omul, zâmbind în continuare, a decojit portocala și a împărțit-o în patru bucăți egale, pe care le-a dat celor patru copii ai săi. Dar cel care semăna cu el a primit și un sărut pe frunte – el era cu adevărat special!
*
La fel ca acest om, Dumnezeu ne iubește în mod egal pe toți. Dar speciali în ochii Lui sunt aceia care Îi seamănă în purtare și Cuvânt!
Publicare Wattpad: Celia-Estelle
Autor: necunoscut
CITEȘTI
Povești cu tâlc
SpiritualitéAceasta va fi o colecție de povestioare, în principiu din care se vor putea trage anumite învățături. În general, capitolele nu vor fi foarte lungi, dar vor avea un conținut suficient de consistent încât să transmită, sub forma unor pilde, esența me...
