Jeffy ( Jeff the killer - Sentimentul care te ucide )

Capitolul 3.

" Da-o dracu! "

      In momentul in care rana parea foarte grava, am alergat spre femeia de mai devreme si am rugat-o sa ma ajute. O prind de mana si ii acopar gura cu palma pentru a nu face zgomot, o imobilizez si o duc intr-un loc cat mai ferit de ochii lumii. M-am apropiat de urechea ei si i-am soptit incet:

- Go to sleep, dear! femeia m-a privit ingrozita si a vrut sa fuga, dar incepusem deja s-o desfigurez.

      I-am taiat buzele si urechile aruncandu-le cat mai departe posibil, i-am facut taieturi pe fata in mai multe locuri si i-am scos ochii, pe care i i-am indesat in gura. Mi-am infipt cutitul in gatul ei si am despicat-o rapid, scotandu-i intestinele si asezandu-le in jurul ei. Mi-am sters mainile de hainele sale, chiar si asa nu va gasi nimeni amprente pe victima. Mi-am ascuns cutitul si am plecat spre scumpul meu apartament. Pe langa ploaia de afara, auzeam si vocea pitigaiata a reporteritei.

- Astazi, intre orele doua si patru a diminetii, a fost gasit un cadavru pe strada paisprezece. Cadavrul apartine Taniei Collins, aceasta a fost gasita desfigurata si mutilata. Vom reveni cu informatii dupa pauza!

      Am inchis televizorul si am zambit satisfacut, la stirile de la ora sase a aparut crima mea. Ma simt onorat! In gand mi-a trecut numele victimei, ceea ce m-a facut sa ma inec cu aer, Collins? Numele de familie a Miei e Collins, iar mama sa lipsea cand am ajuns noi. Concidente.

       Dupa treiseci de minute, telefonul a inceput sa sune ca disperatul si sa ma streseze. Am iesit din cabina de tus si am raspuns la telefon, ignorand faptul ca sunt gol. 

- Da? raspuns nervos.

- Jeff? 

- Mia? Ce s-a intamplat? intreb panicat.

- Jeff,te rog, vin-o...

      Mi-am aruncat telefonul pe pat si am inceput sa ma imbrac. Am iesit in graba din apartament si am inceput sa alerg spre casa Miei. In mai putin de cincisprezece minute ma aflam in fata casei privind-o confuz. Luminile erau stinse, iar usa intre-deschisa. Am intrat in casa si am ramas stana de piatra, Mia era in genunchi pe covorul din bucatarie, cu un cutit langa ea. Balta de sange ce o inconjura m-a facut sa ma gandesc la cel mai rau scenariu, Mia suspina si isi tinea mana stanga strans la piept.

- Ce ai facut? am intrebat ingrijorat si m-am lasat la acelasi nivel cu ea.

- Ajuta-ma, Jeff! Te rog!

   Mia a inceput din nou sa planga si si-a ingropat chipul in pieptul meu. Tricoul ei era imbibat in sange, iar mana ei stanga avea o rana deschisa destul de grava. Am luat-o in barte si am sarutat-o pe frunte. I-am cuprins afat in palme si am spus in soapta:

- Ce te-a impins sa faci asta?

- Mama a fost omorata! a spus printre lacrimi. E numai vina mea! Daca nu m-as fi certat cu ea!

- Nu e vina ta! am spus apasat si am strans-o la pieptul meu.

     Nu e o concidenta, Mia si Tania chiar erau rude. Mia s-a mai calmat, dar a continuat sa ma stranga in barte, in momentul in care s-a indepartat pentru a-mi zambi am profitat de moment. Mi-am apropiat buzele de ale ei si am sarutat-o, Mia mi-a raspuns la sarut si m-a lipit de ea. Mi-am pus mana pe spatele ei si am adus-o si mai aproape de mine, dar aceasta a suspinat.

- Ma doare, a spus incet si si-a trecut mana peste rana.

- Iarta-ma! am spus rapid si m-am departat de ea.

    Am luat-o in barte in stilul miresei si am urcat la primul etaj, destinatia fiind camera ei. Am intrat timid si am pus-o incet pe pat, ca apoi sa ma asez langa ea. Mia si-a lasat capul pe umarul meu si a inceput sa se joace cu parul meu inca ud. Cand am realizat ca inca purtam hanoracul ud, m-am ridicat in capul oaselor si am aruncat hanoracul pe cel mai apropiat scaun. M-am privit stanjenit si mi-am cerut scuze ca nu am tricou, dar Mia doar mi-a zambit. Mia s-a ridicat de langa mine si s-a indreptand spre baie, de unde a adus un teanc de prosoape, ultimul fiind imbibat cu sange de la rana ei.