Curva ta

Capitol bonus

P.O.V. Ethan

Azi e ziua celor doi gemeni, suntem doar eu, mama, baietii și încă 3 copilași din vecini. Bambi?
Eu și Bambi ne-am despărțit. De ce? Pentru că doar Samira reprezenta pentru mine fidelitatea.

*Flashback*

Este ora 7 dimineața iar Aman nu vrea să mai doarmă, intră la noi în cameră și incepe să mă miște.
-Tati am văzut ceva.
-Ce ai văzut?
-Am văzut că Bambi era cu un băiat afară și o aducea cu mașina și ea purta o rochie roșie.
Îmi întorc privirea spre cealaltă parte a patului și observ că Babi nu e, aud zgomot pe hol și o văd pe Babi mergând pe vârfuri înspre cameră.
-Unde ai fost? O întreb cum intră în cameră.
-M-ai și speriat.
-Vorbim când mă întorc. Îl duc pe micuț înapoi în camera lor, îl învelesc și îi ofer un sărut pe frunte.
Mă întorc nervos și obosit în cameră.
-Unde ai fost?
-Am avut niște treabă.
-La ora 7 dimineața, îmbrăcată în rochie roșie?
-Erau doar afaceri.
-Afacerile astea îți implică trupul?
-Evident că nu, ce părere ai despre mine?
-Cine era bărbatul acela?
-Un prieten.
-Și dacă e doar un prieten de ce nu ai putut să te vezi cu el în timpul zilei?
-Pentru că pleca din țară.
-Spune-mi adevărul Bambi.
-Adevărul? Adevărul e că tu nu îmi mai oferi deloc dragoste, știu că suferi, dar viata merge mai departe. Tu nu mai vrei sex, cum crezi că pot să trăiesc atâta timp fără să fac nimic cu tine mai ales știindu-te.
-Tocmai, dacă mă știi, ai intelege că și pentru mine e dificil, dar nu pot face încă asta.
-Atunci, ăsta e finalul.
-Noapte bună Bambi, poți să dormi aici in casa pana iti gasesti ceva sau pana iti cumpără iubi un apartament.
A iesit din camera fara sa mai zica ceva.

"Vino la mine Samira, vreau să te am aproape, nimeni nu poate sa ma iubeasca asa cum o faceai tu"

*end flashback*

Stau la masa cu mama și o văd pe o femeie în curte. Ies până sa bată la usa.
-Bună ziua!
-Bună ziua! Vă pot ajuta cu ceva?
-Da, fetita mea, este la dumneavoastra, o cheama Evelina și am venit să o iau.
-Intrati, imi cer scuze.
O invit în casa si aceasta vrea sa se descalte dar ii spun ca nu trebuie.
O vede pe fata ei care ii sare in brate.
-Mamii, pot sa mai stau?
-Iubito, trebuie sa mergem, te asteapta tati.
-Dar cu tati nu mă distrez.
-Stiu, dar o sa se supere daca ii spun ca nu vrei sa il vezi.
-Te roooog!
Aceasta ofteaza si se duce sa vorbeasca la telefon.
-Vă deranjează daca stau și eu aici până când Evelina se hotărește sa plece?
-Nu, desigur.
-Tatal ei e cam strict. Imi dezvaluie femeia cu nume inca necunoscut.
-Il puteti chema si pe el daca doriti.
-Mai bine nu, suntem divortati.
-Oh. Imi cer scuze.
-Nicio problema.
-Ethan! Spun.
-Adelina!
A urmat un moment de tacere, dar a fost spulberat de mama care ne oferea cafea.
-Multumesc, dar nu beau cafea. Spune iar eu raman mirat.
-Doriti un ceai? O intreb sperand sa zica da.
-Spune-mi Adelina, sau Ade.
-Pai Ade, vrei un ceai?
-Da,multumesc.
Ma duc la bucatarie și sper doar ca mama sa nu ii spuna prea multe detalii din viata mea.

Apar cu ceaiul la masa, nu stiu de ce în urma cu cativa ani puteam cuceri orice fata doar mergând în timp ce ei nu pot sa ii spun nici cateva cuvinte.

A sosit momentul tortului si ii simt degetele subtiri ale Adelinei pe spatele meu in timp ce cantam "La multi ani!"

-Ăsta e numărul meu. A spus increzătoare în timp ce imi da o carte de vizita care are un numar notat cu pixul pe spate.
Citesc "Adelina Anastase arhitect numar de telefon al firmei"
-Numarul dupa spate e numarul meu.
Am zambit si am scos telefonul trimitandu-i un mesaj in care am scris "Si asta e al meu :)".
M-a sarutat pe obraz si a iesit de mana cu fetita.

-E frumoasa, a spus mama.
-E mare de mine.
-Tu ce ai vrea? Sa aiba 16 ani? Si nu e mare, are 22, tu ai 21.
-22 si e deja divortata?
-Da, il luase pe ala de la 18 ani ca asa ii spusesera ai ei și dupa ce a facut niste bani s-a separat de ai ei si a intentat divort. Barbatul ei era agresiv, si fetita e data doar ei, dar vrea sa ii arate ca are si tata, chiar daca e mai rau.
-Ai vorbit ceva cu ea. Ce i-ai spus despre mine?
-Ca tie ti-a murit sotia și ca iti cresti singur baietii, ca ai bani.
-O Doamne, mama!
-Ce?
M-am dus la baietii mei si i-am pus la somn.
Am decis sa o sun, dar nu a raspuns asa ca i-am lasat un mesaj in casuta vocala.
"Bună, m-am simtit bine azi, ai vrea sa iesim zilele astea?"
Acum astept raspuns.
Ce univers e asta in care eu astept raspunsul unei fete?
Vreau inapoi in liceu.

Nu stiu daca sa pun poza cu "Adelina" sau doar sa o descriu si sa va las pe voi sa vi-o imaginati? Voi ce spuneti?