Capitolul 5

1.2K 95 10
                                    

                                 Am fost nevoita sa plec inapoi , pentru ca stiam ca ei ma cauta. Am alergat inapoi prin padure si am intrat in  camera mea.  Se auzeau niste batai in usa si mi-am dat seama ca era Richard. Mi-am aranjat rapid rochia si m-am rugat sa nu-si dea seama ca e sfasiata. Am deschis usa si ma privi putin ingrijorat. 

                                       - Evelyn , vreau sa vorbesc cu tine. 

                                       - Intra. Am spus eu. 

                                Nu vroiam sa intre in camera mea , deoarece simturile mele erau in alerta si el era om. Am mai tras o gura de aer proaspat inainte ca mirosul lui sa invadeze camera . Ii simteam sangele fierband de furie si trebuia sa suport asta acum. L-am privit in ochi si pali o clipa cand ma vazu indeaproape. Normal , in rochia neagra, cu tenul meu alb si ochii aceia stersi , nu cred ca aratam prea ... uman. 

                                  - Evelyn , e adevarat ce ai spus jos? Ca mama te casatoreste cu lordul Christian. 

                                            - Da. Am spus fara sa-mi schimb expresia impasibila. 

                                            - Cat de bine il cunosti? 

                                            - Nu-l cunosc deloc. Am spus eu . 

                                            - Si vrei sa te casatoresti cu el? 

                                   Normal ca nu. 

                                             - Nu. Am spus sigura pe mine. 

                                    El ofta si incepu sa se plimbe prin camera. Se plimba un timp , dupa care isi ridica privirea spre mine , parand destul de serios . 

                                              - Inca nu l-ai uitat pe acel Demetri? 

                                              - Nu.  

                                              - Evelyn ,daca si-a gasit pe altcineva? Sau pur si simplu te-a uitat? De ce speri in ceva imposibil?

                                      Am incercat sa ma calmez inainte sa-i raspund. Se pare ca toti sunt impotriva mea si a lui Demetri. Am oftat si l-am privit , vazand ca asteapta raspunsul meu. Daca vor razbunare , atunci le dau razbunare. 

                                              - Si sa inteleg ca esti mai  bine de acord cu Christian decat cu el? Esti de acord sa ma casatoresc cu un om pe care nu-l cunosc decat pe cineva pe care l-am cunoscut ? 

                                                 - Stii bine ca mama nu a fost niciodata de acord cu el!  

                                                 - Nici unul dintre voi nu ati fost?! De ce nu ma lasati in pace? E viata mea nu a voastra! Am spus nervoasa. 

                                             Ramase putin socat de izbucnirea mea. Am respirat scadat , incercand din nou sa ma calmez. El doar se incrunta si iesi afara din camera. Mi-am dat drumul respiratiei si am inspirat adanc, dar se simtea numai mirosul lui. Am mers rapid si am deschis fereastra , luand o gura de aer proaspat. Toata lumea e impotriva mea ... Toata lumea e impotriva noastra , dar le vom face fata .Vom face asta. 

Prințesa întunericuluiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum