O poveste încâlcită

Capitolul XVI

* Din perspectiva Alexiei *

După ce băieții au coborât la mall,șoferul ne-a adus până acasă.După vreo 10 minute liniștite am ajuns în fața casei.I-am mulțumit șoferului că ne-a adus și am coborât din mașină.

-Cheile sunt la tine?o întreb pe Rozi care deja se caută în buzunare.

-Aici sunt!spune ea scoțând victorioasă cheile dintr-un buzunar de la blugi.

Am intrat în casă,ne-am schimbat hainele și ne-am apucat de gătit.

-Văd că Zayn e foarte drăguț cu tine.La fel și Liam.Și wow,acum ești prietenă cu Harry,deschid eu subiect de conversație.

-Mda,sunt băieți de gașcă,spune ea neluându-și ochii de la ce făcea.

-Și eu mă înțeleg bine cu Niall,contiunui eu sperând că va spune ceva.Dar ea nu spunea nimic,doar încerca să schițeze un zâmbet.Încerca fiind cuvântul cheie în această propoziție.

Mă durea tăcerea ei.Altădată ar fii deschis ea subiectul,dar acum părea că nici nu observă ce se întâmplă în jurul ei.Eu sunt atât de fericită că am avut ocazia să îi cunosc pe băieți,ba mai mult să fim prieteni și cel mai super lucru a fost că eu,Alexia,o fată simplă,am dormit în brațele minunatului Niall Horan.El e mult mai amuzant și mai de treabă în realitate.Se pare că eram îndrăgostită de el iar Rozi nici nu a observat.Hmm,e amuzant cum lucrurile au luat această întorsătură.Întotdeauna Rozi își dădea seama ce simt,chiar înainte ca eu să știu ce simt.Dar acum...Acum ea e atât de rece.Oare...Oare am făcut eu ceva care să o îndepărteze de mine?

-Știi Niall e chiar mai drăguț în realitate,continui eu încercând să conversez.

-Da,e un scump.

-Îți place de el?întreb eu puțin cam geloasă.

-Îl iubesc,dar ca pe un frate.E foarte simpatic și mă face să mă simt iubită și protejată.Dar nu trebuie să îți faci griji,deoarece nu e nimic între noi și nici nu va fi.Oricum,el te place pe tine.

M-am uitat surprinsă la ea nereușind să zic nimic.Chiar dacă nu am comunicat ca înainte,ea tot știe ce îmi trece prin cap."Oricum,el te place pe tine..." Oare...i-a spus Niall ceva?

-Știu că asta e problema,deacea nu am deschis subiectul,spune ea chicotind.Să aveți grijă unul de altul că de nu...

-Ahhh ce te iubesc,spun eu sărindu-i în brațe.Mereu îmi citești gândurile.

-Și tu pe ale mele,draga mea.Acum hai înapoi la lucru că mai este mult.

-Am uitat să mai luăm făină!îmi amintesc eu.

-Chiar!Te ocupi tu de astea și mă duc eu să cumpăr?întreabă Rozi ștergându-se deja pe mâini.

-Da,stai liniștită.Mersi,chiar nu mai aveam chef să ies.

-Bănuiam.Nici eu nu mă mai schimb că numai pierd timpul.

Rozi s-a dus în hol,a luat un hanorac pe ea,a luat cheile și portofelul și a ieșit pe ușă.Eu am rămas să continui cu mâncarea.Abia așteptam să ajungă băieții ca să îl văd pe Niall.

* Din perspectiva lui Rozi *

Am ieșit pe ușă și m-am grăbit spre supermarket.După ce am cumpărat 10 kg de făină,m-am gândit să iau și câteva doze cu bere,niște sucuri și niște gustări.Când m-am îndreptat spre casele de marcat am văzut raionul cu articole de îmbrăcăminte.M-am dus acolo și am luat câteva perechi de boxeri pentru băieți și niște tricouri mai mari.Am văzut și niște pantaloni drăguți de trening pe care i-am pus în coș.