-Esti prea obraznica, draga.
Imi dau ochii peste cap, explondand in ras alaturi de tatal meu.
-Nu acesta este scopul unui diavol? Intreb amuzata.
Tata nega usor din cap, miscand negativ degetul aratator.
-Nu diavol, draga, ci demon. Poate suntem noi obraznici, dar ingerii sunt mai oribili.
Ma arunc in pat, aruncand o privire ferestrei. Focul care injocunjura iadul; focul care ardea necontenit; focul..
Inspir greoi si continui sa ma joc cu parul.
-De ce?
Tata zambeste protectiv, asezandu-se pe pat langa mine.
-Ei vor sa castige, sa domine si sa conduca. Niciodata nu le-a pasat de altceva, raspunse el visator.
Ma ridic in genunchi si ii ating coarnele.
-Eu de ce nu am asa ceva?
Tata isi intoarse capul si zambi.
-Esti prea pura pentru asa ceva.
Spuse si se ridica, intentionand sa iasa din camera.
-Dar oamenii, tata? Ei?
Se opri in loc, langa usa. Apasa usor clanta, trase o gura de aer si sopti, ca si cand vorbea doar pentru sine si spera sa nu-l aud:
-Ei sunt cei mai interesanti.
Ma trezesc transpirata in mijlocul noptii. Intunericul si linistea convetuiau in armonie prin camera. As fi vrut sa spun ca (,) cateva raze ale lunii se plimbau pe podea; dar si ele lipseau. As fi vrut sa spun ceva, dar imi era frica sa nu stric linistea aceasta impecabila. Imi dau jos picioarele in pat, atigand podeaua rece. La contactul cu parchetul, un fior imi strabate corpul, oferindu-mi o senzatie ciudata de tremurat.
Unde este caldura iadului?
Cu pasi mici, dar lenti, ma indrept spre ceva ce ar parea o fereastra. Abia puteam deslusi ceva in obscuritatea camerei, lovindu-ma de nenumarate ori de pat sau de scaun.
Cum m-am lovit? Doar imi stiu camera la perfectiune..stiu pozitia fiecarui element.
Iau o gura de aer inainte sa trag perdelele, care dezvaluie un mic oras in lumina noptii. Cateva masini se plimbau cu o viteza cutremuratoare, puteau vedea ici colo cateva persoane, iar norii negrii nu dadeau vreun semn cum ca dimineata ar veni mai rapid.
Buzele mele formeaza un "o", iar sprancenele mi-se ridica uimite. Intind usor mana spre geam, dar frigul care imi patrunse rapid in corp la atingerea geamului, ma indemna sa imi iau mana mai rapid. Dar nu faceam nimic.
Locul unde mana mea era pe geam, se incalzise deja. Insa respiratia mea in continuarea scotea cativa norisori mici si albi.
Unde este iadul?
Visez~
Ma agit, ducandu-ma rapid spre patul meu sper ca al meu si ma arunc in pat. Trag plapuma peste cap, cum o faceam cand eram mica.
-Tati, promiti ca ma aperi de monstrii?
-Draga, noi suntem singurii monstri. Nu are de ce sa-ti fie frica.
Inchid ochii strans, fortandu-mi corpul sa adoarma.
Dimineata se ivise rapid. Corpul imi adormise istovit de gandurile care il macinau. Ma ridic obosita, examinand camera. Unde eram.
Dupa pozitia lucrurilor, era clar camera de noaptea trecuta. Scaunele si patul care imi jucasera o festa si, daca nu as fi fost un demon, mi-ar fi lasat urme vizibile.
Dar nu este camera mea. Nu sunt in iad. In camera mea.
Ma ridic buimaca din pat, observand modul in care eram imbracata. Imbracata era mult spus, deoarece tricoul botit si pantalonii negri de pijama numai imbracaminte nu era. Evit felul in care eu clar nu m-as fi imbracat pentru somn, deoarece eu nu renuntam niciodata la pijamalele mele rosii. Si totusi conteaza cum arat? M-am trezit in alta camera -in alta lume-.
Imi trec mainile prin parul blond, aruncand o privire in oglinda. Zambesc.
Macar eu arat ca intotdeauna. Parul blond, ochii albi si pielea deschisa.
Spre confuzia mea, care si asa era destul de mare, cineva batu in usa.
Cu pasi rapizi, deschid usa larg.
In pragul camerei era o blonda, insa pe care batranetea isi lasase amprenta. Desi era frumoasa.
Purta un tricou negru si o pereche de blugi albi. Ca accesori era prezent doar inelul de pe degetul mijlociu.
E casatorita.
-Tu te trezesti mereu atat de tarziu?
Imi ridic o spranceana, confuza fiind.
-Tu cine ar trebui sa fii? Intreb nesigura.
-Termina cu prostiile si hai sa mananci, spuse blonda vizibil iritata.
Ea se intoarse pe calcaie, parul descalcit zburandu-i liber. Mirosea a caise.
Nu ea, ci parul. Femeia mirosea si ea bine, dar samponul de caise ma innebunea. Era perfect.
Facu cativa pasi si disparu.
Si totusi, simteam ca totul era mult prea ciudat. De ce ea se prefacea ca ma cunoaste? O vad pentru prima data.
Oftez si totusi simt ca ar trebui sa ma conformez si nu ar trebui sa dau de banuit. Imi arunc privirea prin camera, observand rapid un dulap imens care se afla la cativa metri de mine.
Deschid usile dulapului, observand multe haine aranjate impecabil pe rafturi.
Imi plimb privirea, dar fiind confuza aleg ceva random. Ceva ce mi-a atras atentia fara motiv. Ceva.
Dupa ce o trag peste corpul meu subtire, realizez ca este defapt o rochie. Una vaporoasa, dar comoda si placuta la atingere.
Imi confirm alegerea, examindu-ma in oglinda.
Ma intorc spre usa, mergand usor. Deschid usa si arunc cateva priviri prin holul pustiu.
Insintez cativa pasi, sesizand bucataria. Bucataria unde blonda de mai devreme gatea ceva.
Cu pasi surzi, ma indrept spre ea. Ii ating umarul cu degetele, ceea ce o facu sa suspine si sa sara usor de pe loc. Se intoarse usor deranjata, dar se lumina cand ma vede.
-De ce mereu vii atat de greu? Se plange femeia.
Schitez un zambet si ma asez pe canapea.
-Mhm, care este numele dvs, daca nu va deranjeaza? O intreb pe blonda confuza.
-Ce?
Ma iriteaza persoanele care raspund la o intrebare cu o intrebare.
-As vrea numele dvs, ma repet eu.
Femeia ma privi confuza si totusi enervata.
-Ai cazut din pat dimineata? Sunt mama ta..spuse femeia iritata.
Imi trec o mana prin par, incercand sa calculez toata informatia pe care am primit-o.
-Doar glumeam, spun eu rapid tragandu-mi palme mintal.
Era clar ca este mama mea, doar semanam. Cu as putea sa imi uit mama..
Dar nu este mama mea. Eu sunt un diavol, ea este un om. Si nu sunt un hibrid. Tata mi-ar fi spus..nu?
-Mhm, mama..soptesc eu usor pentru mine.
Femeia isi ridica privirea din platoul pe care taia paine.
-Da, draga.
-Unde este tata? Intreb eu rapid.
Femeia nu prea era atenta la platou, taiandu-si usor un deget. Isi duse rapid degetul la buze, umezindu-si rana. Injura printre dinti si se roti spre robinet, unde lasa apa rece sa-i calmeze durerea.
-Tatal tau? Spuse mama ridicandu-si o spranceana.
Afirm usor din cap.
-Este la munca, iubire. Vine seara pe la tine in vizita si apoi plecam.
Imi mangai usor parul, ridicandu-ma de pe canapea si ma apropii de masa unde mama continua sa taie ceva legume.
-Unde plecati?
Femeia surase usor.
-Stim ca-ti place sa stai cu noi, dar nu-ti putem invada casa ta mereu.
-Casa mea? Voi nu locuiti aici?
Blonda isi ridica privirea, ridicandu-si concomitent o spranceana.
-Desigur ca nu, iubire. Suntem ocupati cu serviciul.
Oare ea este mama mea? Niciodata nu am stiut ceva despre mama mea adevarata...dar tata? Vine diseara. Nu. Poate este vorba despre un tata vitreg.
-Mama, "tata" este un tata vitreg? O intreb pe ea in timp ce ma asez pe scaun.
Femeia lasa cutitul din mana, isi sterse mainile cu un prosop si isi puse mainile in san.
-Esti nebuna? Ma acuzi ca-l insel pe taica-tu? Suntem impreuna de 20 de ani si ma acuzi de o asa prostie, spuse femeia nervoasa.
Eu aveam 134 de ani. Cum-
-Scuze, mama..am avut un vis ciudat si sunt confuza rau. Dar..cati ani am?
Femeia ma privi extrem de confuza, parca vrand sa-mi reproseze ceva, dar nu risca o cearta astfel ca pronunta slab "19" si iesi din bucatarie rapid.
Ma dau si eu jos de pe scaun si ma grabesc dupa blonda.
-Stai, doamn-..mama!
Femeia se opri brusc si se intoarse spre mine.
-Scuze..nu am vrut sa te superi pe mine, dar visul acesta chiar m-a zapacit total.
-Ce vis? Intreba femeia confuza.
Inspir greoi.
-Nu este nimic important, doar ceva prostii ca ma aflam in ia-..intr o lume paralela si mna.
Femeia zambi usor. Se apropie de mine si ma imbratisa.
-Este ok. Nu sunt suparata pe tine.
Zambesc usor.
Dar nu a fost un vis, ci realitatea..
