Ma trezesc impinsa intr-un copac, in timp ce al doilea barbat scoate un briceag. Incerc sa tip, dar primul barbat se apropie de mine si imi pune mana pe gura. Era nervos.
-Taci, papusa.
Incerc sa-l imping de pe mine cu puterile mele, dar nu functiona nimic. Plan B.Ma concetrez pe teleportare. Nimic. Inghit in sec si incerc din nou. Stiam ca pot. Am facut-o de multe ori inainte. Hai, Syntaxia! Dar nu-mi iesea. Oricat as fi incercat, nu puteam sa misc absolut deloc matahala aia de pe mine. Nici sa ma teleportez nu puteam. Sa-l manevrez, sa-l domin, sa-l omor..absolut nimic..
In timp ce primul barbat ma tinea strans de mana ca sa nu pot fugi, celalalt se apropia usor de mine cu briceagul.
Corpul incepuse sa-mi tremure incontrolabil. Simteam fiori prin tot corpul.
N-ar fi trebuit sa ma doara, nu aveam vreun motiv de ce sa-mi fie frica..insa lacrimi mi-se formasera in coltul ochilor.
Inghit in sec si suspin.
Deodata stransoarea dispare, iar barbatul care ma tinea cade palid pe jos.
-Ce ai facut?! Tipa celalalt barbat confuz.
Corpul meu care nu mai era sustinut de barbat, cazu si el pe jos. Imi frec bratul de unde ma tinuse el. Dintr-un oarecare motiv pe care nu-l stiam, ma durea..
Ma uit confuza la cadavrul de la picioarele mele. Nu eu facusem asta.
Imi ridic privirea spre matahala nervoasa. Pe langa nervi, era si speriat. Aproape ii cazuse cutitul din maini, dar il prinse rapid si il stranse in palma.
Barbatul se anapusti asupra mea si imi aplica o lovitura cu briceagul in abdomen, inainte sa cada si el lat.
Simt o fierbinteala in locul unde fusesem injunghiata, urmata de o durere insuportabila. Sangele incepuse sa curga rapid. Haina mi-se imbiba rapid de lichidul rosiatic. Incerc sa acopar locul cu manile, dar din contra, fac mai mult rau si sangele curgea mai tare. Mainile mi-se murdarise cu sange, iar tricoul alb imaculat era deja murdar si rupt.
Rana durea.
De ce ma durea? Nu trebuia sa ma doara. Nu trebuia..
Lacrimiile imi curgeau pe chip. Sangele se amestecase cu picaturile de ploaia, scurgandu-se usor.
Ultimul lucru pe care il vad inainte sa lesin era Richard care fugea spre mine.
-Syntaxia!
Ma trezesc buimaca. Eram intr-un..spital?
Nu prea intelegeam ce s-a intamplat si eram usor speriata. Ma calmez rapid cand o vad pe mama si pe Richard vorbind cu un medic in celalalt colt al salonului.
Incerc sa ma ridic si sa-mi sustin corpul cu palmele, dar o durere acuta din partea abdomenului imi facuse scopul imposibil.
Cele trei persoane se intoarse brusc spre mine. De dupa usa aparuse si sotul mamei, pe care, din anumite motive nu-l puteam numi tata.
Mama si Richard se apropie de mine si zambira amandoi cand ma observara treaza.
-Alexandra!! Spuse mama si ma imbratisa dragastos.
Doctorul le facu un semn mamei si sotului ei si iesi din salon.
-C-ce s-a intamplat? Spun eu si-mi frec ochii cu palmele.
Mama ma privi ingrijorata si zambi.
-Ai fost atacata de doi barbati in parc. Ei te-au injunghiat si tu ai lesinat. Cand te-am gasit, ei fugisera deja, spuse Richard oferindu-mi un zambet micut.
-A-au fugit? Dar i-am vazut morti..spun eu incet.
-Ohhh draga, ai visat. Din pacate, nu au murit, spuse sotul mamei.
Mama zambi, iar Richard ranji.
-Dar de ce ma doare? Rana nu s-a vindecat inca? Spun si ma ridic usor din pat evitand durerile.
Ma rezam de capul patului si zambesc.
-Ai fost lesinata doar 10 ore, nu a avut timp suficient, spuse mama.
Era mai mult decat suficient. De ce nu s-a vindecat rana si de ce ma doare? Un diavol nu poate simti durere, iar ranile se vindeca in cateva secunde.
Oftez si-mi ridic privirea spre tavan.
-Vreau acasa..spun eu oftand.
Mama se apropie de mine si isi trecuse mana odata prin parul meu. Se apleca si ma saruta usor pe frunte.
-Sarmana de tine. Ti-ai pierdut memoria, acum ai fost atacata de doi huligani..spuse mama vizibil suparata.
Se apleca si ma imbratisa din nou, iar eu imi las capul pe umarul ei. Oftez.
Cel mai rau lucru care s-a intamplat era faptul ca-mi pierd adevaratele amintiri.
-Trebuie sa stai la spital cateva saptamani, pana te faci bine. Rana a fost destul de grava..spuse "tata".
Ma stramb si ma scufund in materialul plapumei. Imi trag plapuma peste cap.
Cineva ma mangaia, probabil mama, deoarece nu-i puteam vede chipul.
-Ne pare rau, dar trebuie sa parasiti salonul. Pacienta are nevoie de odihna si liniste.
Imi dau jos plapuma din cap si observ o femeie mai mica de statura, bruneta si slabuta. Halatul de asistenta era larg pe ea, iar ecusonul pe care era scris numele statea stramb.
Cei trei iesira incet din salon.
-Multumesc, Richard! Strig eu din urma lui.
El iesise din salon, dar isi baga capul pe usa si imi oferi acel ranjet specific.
-Cu placere, Syntaxia~
Ma stramb si ii scot limba amuzata, iar el rase si iesi de pe usa.
Dupa ce iesira, ma bag inapoi in pat.
Asistenta reveni rapid cu o tava pe care se aflau multe produse. Desi se vedea ca este prima zi aici, se misca destul de gratios.
-Ati practicat dansuri? Intreb eu incercand sa sparg gheata.
Ea isi ridica privirea spre mine si zambi.
-Nu ma recunosti, Alexandra?
