-Renunt! Ma stramb eu si arunc manualul de clasa a 9-a pe masa.
Richard isi ridica capul si isi puse mainile in san.
-Nici nu ai ajuns la ce este mai greu! Se plange el.
Pufnesc, iar cateva fire de par de pe fata zburara. Richard imi lua cu delicatete parul si mi-l aranja dupa ureche.
-Testul este vineri, ii spun eu.
El isi dadu ochii peste cap si isi lasa mainile langa corp.
-Daca termini exercitiul corect, te las pana maine. Oricum inveti rapid, imi raspunse.
Imi musc buza si ma concentrez asupra cifrelor si literelor din caiet. Fac cateva taieturi si pufnesc nemultumita. Imi ridic privirea asupra raspunsurilor notate de Richard. Oftez cand observ ca raspunsurile nu era exacte.
-Daca este la puter-
-Taci!! Tip eu inainte ca Richard sa-si termine propozitia.Voi termina singura.
El zambi usor si se lasa pe spate, punandu-si picioarele pe birou.
Se mai invarti de cateva ori pe scaun, inainte ca eu sa tip multumita un "gataaaaaa".
El isi da picioarele jos de pe birou si imi lua caietul din maini. Isi plimba privirea printre randuri, apoi rasfoi cateva pagini inapoi ca sa verifice si restul exercitilor. Aproba scurt si imi lasa caietul pe masa.
Isi duse mainile dupa cap si zambi.
-Ok, acum ma alungi sau vrei sa facem ceva? Ma intreba el amuzat.
-Te alung, ii raspund eu strambandu-ma. Dupa ce ne uitam la un film impreunaaaaaaa, continui entuziasmata.
El pufni amuzat si se ridica. Eu ma ridic si il urmez din spate. Deschise usa camerei, insa nu intra in camera. Se dadu cativa pasi inapoi, apoi facu o aplecaciune si imi facu semn sa intru.
Chicotesc amuzata la gestul sau sarcastic si ma duc spre living. Ii indic sa se aseze pe canapea cat timp eu ma duc in bucatarie sa aduc ceva. El se conformeaza si se arunca pe canapea, luand telecomanda in mana.
Cu pasi grabiti ma duc spre bucatarie, de unde iau ceva popcorn pe care il arunc in microunde. Peste cateva minute era gata, iar eu iau pachetul si il torn intr-un vas. Las vasul pe masa si ma intorc spre frigider de unde iau doua sticle mici cu suc.
Cu sticlele in mana nu-mi era prea usor sa iau si bolul cu popcorn, insa reusesc cumva. Desi sticlele reci care se frecau de pielea mea cu fiecare pas pe care il faceam, nu erau chiar atat de placute..
Intru in living, unde il observ pe Richard ca cauta ceva pe Netflix. Nu ma observase inca, cred. Nu se grabea sa ma ajute, deci presupun ca nu ma vazuse. Ma indrept spre masa unde asez bolul si apoi pun pe rand sticlele cu suc. Richard isi muta pentru cateva secunde privirea pe mine, amuzat, insa si-o muta la loc in televizor.
-Ce zici de "Lucifer"? Suna interesant, spuse acesta zambind.
Lucifer? Amuzant. Lucifer era regele iadului. Nu-l vazusem vreodata personal, dar se spune ca era destul de rau. Motiv pentru care fusese ales rege. Nu ma interesase vreodata in mod special, deoarece el nu prea vorbea cu alti diavoli. Doar dadea indicatii persoanelor mai importante, printre care si tatalui meu. Tatal meu era conducatorul armatei. Nu era prea usor. Desi ingerii erau considerati buni, ei nu se limitau niciodata la lupte. Luptau incontinuu cu diavolii, desi mai niciodata nu le-am facut lor ceva rau.
Nu stiu cum aflase oamenii cum il chema pe regele iadului, insa stiam ca el era destul de popular pe pamant.
Sincera sa fiu, doar gandul la el imi aducea cosmaruri. Dupa descrierea pe care am auzit-o, era malefic.
-Alexandra? Ma intreba Richard confuz. Vrei sau nu sa ne uitam la film?
Zambesc si aprob.
Ca intotdeauna, nu eram niciodata atenta. Tata ma batea mereu la cap sa il ascult.
Tata..imi lipsea. Nu vorbisem cu el de doua saptamani, cam de cand ajunsesem nu-stiu-cum pe pamant si nu stiam cum sa ma intorc in iad. Nu inteleg de ce nu venea tata dupa mine. Doar prin iad ma lasa singura. Nici in purgatoriu nu-mi permitea singura, daramite pe pamant. Deja il aud cum spunea ca oamenii sunt ciudati si nu ar trebui sa-i derutam mai mult cu prezenta noastra.
Oftez usor si imi lipesc genunchii de piept. Imi las capul usor pe ei, insa incerc sa nu adorm. Ar fi fost nepoliticos sa adorm fata de Richard, mai ales ca chiar voiam sa-mi petrec putin timpul cu el.
-Nu mi-ai vorbit niciodata despre viata ta inainte de mine, ranji Richard si ma privi in ochi.
Oh da, scuze, am uitat. Ei bine, sunt defapt un diavol si am 134 de ani. Nu prea am facut cine stie ce chestii, doar am omorat si m-am jucat cu mintea unor oameni. Mama asta nu este defapt mama mea, dar o ascult pentru ca nu cred ca as avea unde dormi. Nu stiu cum am venit pe pamant si mi-as dori inapoi in iad dar habar nu am cum sa revin.
Apropo, imi place sa ma prefac ca oamenii sunt niste jucarii. Cand eram mica, ii puneam sa se omoare intre ei deoarece asa imi parea ca eu nu sunt vinovata de absolut nimic.
Rad in sinea mea si imi schitez un zambet.
-Nu e cine stie ce, sunt doar o adolescenta tipica, ii raspund eu sec.
-Da..spuse el cu ochii in tavan. Micuta, dar malefica. Amuzant, nu? ranji el uitandu-se la mine.
Buzele mele formeaza un "o" si incerc sa spun ceva, dar doar silabe si jumatati de cuvinte nedeslusite imi parasesc gura.
El rase usor, pastrand totusi ranjetul sau pe fata. Se ridica usor si se intoarse pe calcaie. Striga "la revedere, Syntaxia" si parasi apartamentul.
