Poezie și atât

Taci!

Și cât urăsc falsa dulcegărie
Ce azi mi-o-ndeși senin în față.
Când știi că nu o să mai fie
Nici insomnie, nici viață.

Mai bine taci! Tăcerea e o armă.
Tu pune-o repede la brâu
Pân' nu-ți descoperi crunta ta aramă,
Pân' încă cred, cuvintele-ți curg râu.

Îmi este silă să-ți aud iar glasul,
Un zdrăngănit de aripi diavolești.
Dispari acum! Îți sună ceasul!
Tu nu mai ai pe cin' să păcălești!