Poezie și atât

Amnezie

Poezia ce-am uitat-o ieri
Avea în ea un pic de soare.
De vrei s-auzi și azi cum doare
Nu te opri din mângâieri.

O vei găsi în miez de noapte
Printre cearșafuri șifonate,
În murmurul de valuri sparte
De-un ropot blând, tăcut de șoapte.

Să mai păstrezi printre ruine
Tot ce am scris senin vreodată.
Să nu-mi lași inima de piatră
Să uite versul pentru tine.