Am uitat cum să fim fericiți.
Și nu e așa de greu,
Nu trebuie nici să zâmbești mereu,
Nici să faci ades' pe prostul.
Trebuie să găsești doar rostul
Unei ploi de vară caldă,
Unui curcubeu ce scaldă
Ceru-n roua rece sloi,
O masă împărțită-n doi,
Un sărut atins pe frunte,
Șoaptele-ți scrise mărunte,
Iarba-n care tu mă culci,
Cireșe la urechi, prea dulci.
Am uitat cum să fim fericiți!
Umblăm în suflet peticiți,
Cusuți greșit unul de altul,
Cu unghiile brăzdând asfaltul.