Ieri un prieten mi-a spus că
Avem nevoie de
Poezie
Să învățăm să fim triști.
Mi-am ferit privirea.
Viața te învață ce școala uită.
Că e în regulă să dai greș
Mai ales în artă,
Mai ales când nu e vital,
Mai ales când poți să repari.
Un prieten mi-a zis că
Tot ce avem nevoie e
Poezie, nu matematică.
În definitiv cine ar vrea să calculeze
De câte ori supra câte ori înmulțit
Cu toate dățile când te simți
Trist.