Tu tot mai crezi, copilă dulce,
În feți și zmei și basme vii
Când merge lumea să se culce
Senină până-n zori de zi?
Să afli azi că au murit
Te săgetează în adâncuri.
Finalul nu-i chiar fericit!
S-au dus în cele patru vânturi.
Și Zmeul rău, și Făt-Frumos,
Deopotrivă le-a fost soarta.
Niciunul nu-i mai norocos.
Niciunul nu-ți deschide poarta.
Copilă dulce și suavă,
E prea târziu ca să mai speri!
Ridică paloșul degrabă
Tu nu mai ești ce-ai fost chiar ieri.
Tu ești miracolul genunii,
Sclipirea sabiei din cer,
Ești purtătoare a cununii
De diamant și solzi de fier.
Răsari puternică în valuri
Din alge, apă și minuni.
Tu nu te mai întorci pe maluri
De astăzi marea încununi.
