Iubirea Morţilor [BEN Drowned]

Capitolul 29

A continuat sa ma priveasca si sa imi zambeasca.

-Numele meu este Lost Silver. Al tau care este, frumoaso?

-Ăă...Izabel

-Este o incantare sa te intalnesc.

A facut o asa zisa plecaciune in fata mea. Avand in vedere ca duce lipsa de maini si picioare, asta a aratat cam ciudat.

-Te pot ajuta cu ceva?

Tipul e clar din randul demonilor. Dar pot spune ca il cunosc de undeva.

-Noi ne.am mai intalnit cumva? l.am intrebat

-Te.ai jucat cumva Pokemon? un zambet i.a aparut pe fata

-Nup.

Si zambetul i s.a evaporat.

-Nu.i nimic, poate vei avea ocazia sa joci in viitor. Dar pana atunci, nu vrei sa ma urmezi, ca sa.ti arat putin conacul?

-Tie iti trebuie sa faci pe ghidul, cand vezi ca ea are un picior imobilizat? a intervenit Ben

Nu ma asteptam la asta.

-Tu cine esti si de ce te bagi in treburile altora?

-Lasa.ma cu replica asta expirata. Stii prea bine cine sunt. Nu.i asa, Losty Goldy??

-Nu ma face sa intru pana in adancul serverului tau si sa te desfintez pe loc.

Atmosfera a devenit tensionata. Se uitau  unul in ochii celuilalt si puteam simti cum se abtin sa nu se omoare intre ei.

-Cred ca l.am auzit pe Slender strigandu.ne. a intervenit E.Jack.

S.au intors toti si au plecat, iar eu am ramas cu cei doi. Daca se omoara aici, nu.s eu martora.

-O sa raman eu cu tine, Izabel. Sa nu te simti singura. mi.a spus Lost Silver neluandu.si ochii de pe Ben

-Cred ca si eu o sa va tin companie. a continuat Ben

-Okeey, atunci puteti sa nu va mai sorbiti din priviri si sa gasim ceva de facut. Ce ziceti?

I.am facut sa renunte, si s.au intors cu fata la mine.

-Ce ziceti de o cruce?

-Ma bag. Noi doi contra lui. Silver a venit spre mine punandu.si capul pe umarul meu

-Capul ala de piatra ti.e asa greu ca nu.l poti duce singur? l.a intrebat Ben

Si.a dat ochii peste cap si s.a departat de mine. A mers sa aduca pachetul de carti si am inceput sa jucam.

Chiar daca am crezut ca lucrurile se vor imbunatatii intre ei, s.au inrautatit. Continuau sa anunte unul mai mult ca celalalt pana au ajuns la un scor la fel de mare ca viata lor nemuritoare. Doar ca pe minus.

Focul s.a aprins de.a dreptul cand Silver a incercat sa triseze, dar Ben l.a prins. Atunci s.au declansat toate.

-Alo alo, stiu cat esti de varza, dar macar triseaza mai subtil.

-Vrei sa te lovesc? l.a intrebat cu o spranceana ridicata

-Probabil cand o sa.ti creasca maini, da pana atunci mai este mult si bine.

In momentul ala Silver si.a folosit puterile si l.a trantit pe Ben de perete. Cel din urma nu a stat prea mult sa se gandeasca si l.a atacat inapoi cu aceeasi forta. Nu dupa mult, toti peretii incaperii erau gauriti si distrusi.

-O sa te fac sa regreti ziua in care ai decis sa nu te dezinstalezi. ura din ochii lui m.a facut sa ma cutremur, dar Ben nu a parut deloc afectat

-Mai bine iti dai un reset sa iti revii. Tu chiar crezi ca pe mine ma poate bate un virus atat de necunoscut si neinsemnat?

Ben s.a intors pe calcaie si a dat sa iasa din camera, dar intr.o fractiune de secunda a fost atacat pe la spate. Corpul lui a zburat direct prin geamul conacului si nu s.a oprit pana intr.unul dintre copacii din padure.

Mi.am luat carjele in graba si am pornit spre el, dar Silver a fost mai rapid. A ajuns cat ai clipi in dreptul lui si l.a strapuns din nou, si din nou, si din nou.

Toti criminalii au inceput sa se arate din adancurile padurii. Probabil toate sunetele li s.au parut prea dubioase asa ca am venit sa investigheze.

Totusi, Ben nu s.a lasat infrant si a sarit din nou pe adversarul sau, lovindu.l din plin. Dupa atatea lovituri chiar credeam ca nu se mai putea ridica, dar pare ca este mai puternic decat am anticipat.

Eu stateam pur si simplu in apropierea conacului, privind speriata scena ce s.a petrecut inaintea ochilor mei. Stiam ca nu eram o persoana suficient de curajoasa sa ma bag intre ei, sa.i opresc, dar Slava Cerului ca Slenderman a aparut de nicaieri si i.a despartit. Jeff si Masky s.au napustit asupra lui Ben incercand sa.l traga cat mai in spate de tipul pe care voia sa.l omoare cu atata ardoare.

M.am dus incet spre Ben. Nu puteam sa nu fiu ingrijorata. Chiar daca ranile lui nu sunt atat de vizibile, si avea doar putin sange pe la tample, era greu de crezut ca toate loviturile acelea au fost inofensive.

Mi.am intors privirea spre celalalt ranit, vazand ca nici el nu era intr.o stare mai buna. Era tinut de alti camarazi de.ai sai, si nimeni nu spunea nimic, doar se priveau intens.

-Cred ca ar fi o idee buna sa punem capat acestui festival. a rostit clar si tare Slender

-Cred ca este o idee buna. l.a aprobat fratele sau. Nu stiu ce s.a intamplat aici, dar ati face bine sa nu se mai repete. O sa aflam pana la urma care este cauza.

-Treceti acasa. ne.a ordonat Slender

L.am apucat pe Ben de brat in timp ce am fost teleportati inapoi la casa noastra. Am putut simti ca a tresarit scurt sub atingerea mea, dar odata ce ne.am aflat pe teren cunoscut, a zbughit.o pe scari pana in camera lui.

Si nu a mai iesit.