Anonimul meu Z.M.

Ne-am împăcat

După aproximativ zece minute ajungem la destinație, se pare că a ales să ne întâlnim la cafeneaua mea favorită..

Karina:- De unde ai știut..?

Întreb uimită.

Zayn:- Să spunem că mi-a șoptit o păsărică.

Spune Zayn zâmbind la mine în timp ce se dă jos din mașină. Îmi deschide și mie portiera, iar mai apoi îmi întinde mâna sa pentru a mă ajuta să cobor, un adevărat gentleman de altfel.. Aș fi putut jura că Zayn nu va face așa ceva niciodată.. Dar exact cum e și vorba aia.. : "Niciodată să nu spui niciodată" .
Mă ia de mână și mă trage spre intrarea cafenelei, decid să nu comentez nimic și să-l las să-și facă de cap.

Ce dor îmi era de locul ăsta... Nu am mai trecut pe aici de mai bine de jumătate de an, dar spre norocul meu nimic de aici nu este schimbat, până și doamna care vinde e aceeași.
Zayn mă trage spre masa din colțul drept al cafenelei, exact masa unde preferam mereu să-mi beau cafeaua delectându-mă cu diferite minunății de cărți . Decid să nu îl mai întreb de unde știe unde stau eu deobicei, mai mult ca sigur m-a urmărit... Nemernicul... Cât de mult îl iubesc..
Sunt scoasă din gândurile sale de vocea sa:

Zayn:- Karina.. Eu voiam să îmi cer scuze pentru faza din seara aceea... Nu meritai să îți fac așa ceva.. De fapt tu nu meriți să suferi deloc, ești o fată mult prea bună ca să te fac să suferi..
Chiar nu știu ce a fost în capul meu în seara aceea... Am fost un idiot, am băut ca un porc până nu am mai știut de mine.. M-am comportat foarte urât.. până la urma urmei era vorba de fratele meu, iar dacă pe tine nu te-a deranjat prezența sa acolo, pe mine nici atât nu trebuia să mă deranjeze..
Karina vreau să înțeleg că eu doar pe tine te iubesc, pe tine te vreau pentru totdeauna, te vreau o viață și încă una. Țipa aia nu a însemnat absolut nimic pentru mine, în schimb tu.. Tu ești totul pentru mine, tu ești motivul pentru care zâmbesc, adorm gandindu-mă la tine și mă trezesc făcând același lucru. Karina nu îmi mai vad viața fără tine!

Îmi mărturisește Zayn în timp ce ma ține de mâini și mă privește fix în ochi.

Karina:- Zayn eu.. încerc să vorbesc dar nu mă lăsa, probabil că nu și-a terminat discursul încă.

Zayn:- Karina vreau doar să îmi mai acorzi o ultimă șansă să îți pot demonstra cine e Malik cu adevărat, te rog mai acordă-mi o șansă!

Spune după care îmi sărută mâinile mangaindu-le delicat după.

Karina:- Zayn.. Eu te iubesc..

Nu apuc să termin bine caci văd că privirea i se schimbă , i se poate citi fericirea pe chipul său, uită că suntem într-un loc public.. Se ridică în picioare luandu- mă în brațe și invartindu-ma de câteva ori, după care mă sărută lung stângandu-mă puternic la pieptul său.

Zayn:- Karina m-ai transformat într-un om mai bun, te iubesc cum n-am iubit vreodată!

Am petrecut două ore frumoase pline de săruturi și vorbe dulci în cafenea după care am hotărât împreună că ar fi cazul să mergem acasă, nu vreau ca tata să își facă griji .

Mă duce cu mașina până în fața porții după care coboară pentru a-mi ura noapte bună.

Zayn:- Iubito lasă-mă să te conduc până în fața ușii.

Spune Zayn în timp ce mă ține strâns în brațe și mă sărută ușor pe frunte.

Karina:- Zayn.. mă descurc, nu sunt un copil mic.

Spun începând să chicotesc și acordându-i cu scurt pupic pe buze.

Zayn:- Bine iubito. Noapte bună atunci! Te iubesc inima mea ❤️!

Îmi mărturisește în timp ce mă strânge puternic la pieptul său protector și mă mai sărută o dată .

Karina:- Și eu te iubesc! Noapte bună Malik !

Spun în timp ce mă desprind din îmbrățișare privindu-l cum se urcă în mașină și apoi pleacă . Doamne cât îl iubesc pe omul ăsta..

Înaintez spre ușă iar fix când dau să apăs pe clanța simt prea aproape de nasul meu un material ce conține un miros foarte înțepător ce-mi taie brusc respirația ...

Hei oameni buni! Un nou capitol! Ce credeți că se va întâmpla în capitolul următor?:)))
Vă îmbrățișez cu drag ❤️