Când am ajuns în fața unui magazin, o văd pe scorpia de maică-mea. O împing pe Teo sa intre mai repede in magazin, dar nu intram bine că intră și ea in magazin și spune:
Mama: Iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii!
Eu: Ce ai, mamă?
Mama: Scumpo! Mă bucur să te revăd. Dă-mi o îmbrățișare.
Eu: Nu mai sunt un copil, mamă! Și ai uitat ce ai spus acum doi ani? Ai spus că fiecare o ia pe drumuri diferite, și că nu mai avem ce vorbi. Atunci m-ai dat afara din casă ca pe ultimul câine. Deci lasă-ma!
Teo: Doamnă Stoica! A spus sa o lăsați. Raluca, hai sa mergem.
Și plecăm. Slavă Domnului că am plecat, că astfel nu știu ce făceam. Deci este ora 15:30, și acum mergem acasă să ne punem noile haine in bagaj.
Când am ajuns acasă, am văzut pe pat, în camera mea niște haine. Nu erau a le mele, și nici a Teodorei. Atunci o strig, și o întreb ce sunt cu hainele astea. Și atunci îmi spune că hainele alea, sunt niște cadouri, ca sa îmi aduc aminte de ea. Îmi iubesc "sora"! Și eu mă duc în living, iar ea se duce in camera ei.
Teo POV
Bună dragilor. Eu mă numesc Sanda Teodora și am 18 ani. Eu, împreună cu Raluca stam la un hotel din București. Totul e grozav, doar că... Azi e ultima zi pe care o petrec aici fiindcă eu o sa ma duc la facultate in Brașov, iar Raluca știți deja unde se duce.Eu ma duc in camera mea, și văd câteva poze înrămate pe pat, și încep să țip. Și Raluca vine cu un extinctor și spune:
Ralu: Ce? Cum? Unde arde?
Eu: Ho, fha că nu arde nicăieri nimic. Lasă extinctorul jos, și spune-mi ce sunt cu pozele astea?
Ralu: Crezi că nu pot sa îți spun și fără sa las extinctorul jos?
Eu: Răspunde-mi la întrebare nebuno!
Raluca: Pozele alea sunt pentru a-ți aduce aminte de mine și de momentele frumoase pe care le-am petrecut.
Eu:Iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii!
Ralu: Ce ai retardato?
Eu: Retardata ești tu, nu eu.
Ralu: Aha... Eu mă duc în camera de zi sa ma uit la un film.
Când sa plec să închid ușa, mă uit la ceas și văd ca este 16:45. Atunci îmi iau repede hainele și fug in baie, să îmi fac duș, și să ma îmbrac. Cât timp m-am dat cu exfoliant, cu tot felul de creme m-am îmbrăcat așa:
Când ies din cameră, o văd pe Raluca îmbrăcată așa:
Își ia bagajul și plecăm. Este 18:20. Am ajuns la fix. Chiar atunci, trenurile noastre au sosit. Înainte de a ne urca, Raluca spune:
Ralu: O sa îmi fie dor de tine, Teo!spune ea cu lacrimi.
Eu: Și mie îmi va fi dor de tine retarda mea. Te besc ibrm.
Astea fiind spuse, ne urcăm în tren.
Hello guys! Am revenit cu un nou capitol. Sper sa va placă. In acest capitol a participat TheodoraSanda
Bye!
CITEȘTI
Dragostea Învinge Mereu ||CNCO||
Fiksi PenggemarCând doi oameni se iubesc cu adevărat, nimeni și nimic nu poate să îi despartă. Iubirea lor vor rămâne eternă. ❗❗❗Si tin sa mentionez ca aceasta carte este scrisă de prin 2019. Imi cer scuze de greșelile gramaticale de până acum. Si am inceput sa r...