Printre stele

O ultimă ploaie

Încep încet, căzând ușor
Venind alene dintr-un nor
Două picături de ploaie
Dansând sincron
Un dans devastator
Și una simte greu povara
Și vrea să cadă când vine vara
Dar, cealaltă cu capul în stele
Se avântă, să nu mai pice alene.
Deși, ritmul devine alert
Să se despartă ar fi nedrept
Și se dă una după cealaltă
Și în căderea lor curată
Se îmbină așa de-odată
Iar finalul e aproape
Și fiind una, ea cade
Se izbește de pământ
Brutal, fără vreun cuvânt.
Dar niciodată nu știi, oare
Când în locul ei se va ivi o floare?
Și un mic boboc răsare
Cu timiditate apare
Continuând ce din ceruri a căzut
Pe pământ să crească a vrut.