Țip. Căci plăcerea mi-a adus numai durere
Și durerea mi-a adus puțină plăcere
Un cerc vicios, dar care ne place
Confortabil, însă e ca și cum am sta pe ace.
Frumoasă ca o fondantă prăjitură
La gust simțind o tentă de acritură.
Plăcerea unei adieri de vânt
Dar care repede devine furtună
Furtună ce ne ia plăcerea de a o vedea pe Lună,
Însă ne înapoiază o stare suferindă
Și gânduri negre ce prin minte se perindă.
Merită să suferim
Pentru o plăcere pe care o numim nevinovată?
Ea, de fapt, fiind o necurată.
La început simțindu-se catifelată
Însă lăsând urme adânci
Scormonind prin cele mai întunecate frici.
CITEȘTI
Printre stele
Romance" Sunt ca o mică luminiță Printre miile de stele, Dar nimeni nu mă privește pe mine Toate privirile-s pe ele"