Ma port ca un dement,
Toate fiindca-s dependent.
Dependent de tine,
Atat de dependent ca simt ca faci parte din mine.
Tot ce-nseamna tu,
Imi da lumea peste cap.
Cand esti tu prin preajma,
Eu mereu sunt agitat.
Nu ma pot controla,
Si uit tot...
Min-Hee Pov. Gata, asta a fost. Plec. Nu mai vreau sa aud de nimeni si nimic. Cea mai buna prietena a mea ma urastr pentru ca crushul ei care e si cel mai bun prieten al meu ma place, Namjoon doar m-a folosit, iar Jin m-a stalk-uit... Nu mai pot sa stau aici. Simt ca ma sufoc. Numai oameni toxici si mincinoși.. O sa plec si nu o sa spun nimănui, e mai bine asa. M-am urcat in autobuz si mi-am pus castile in urechi, asteptand sa ajung in Ilsan. Ajunsa acolo, am cautat un hotel, asta ca sa nu dorm pe banca. Am umblat in tot Ilsanul, însă nu am gasit nici o camera libera.. Neavand ce sa fac, am mers in parc. M-am așezat pe o banca, cu geamantanul langa mine si cu micul meu ghiozdan in brațe. Am inceput sa plang, deoarece nu mai puteam tine in mine. E prea mult.. -Hey, esti bine?ma intreaba o fata ce s-a așezat langa mine. -Nu, nu sunt... -Ce s-a întâmplat? Si uite asa am ajuns sa ii povestesc totul de la cap la coada, omitand însă numele oamenilor ce mi-au provocat atat rau... -Poti sta la mine daca vrei, spune fata. -Nu vreau sa deranjez.. -Nu deranjezi, stau singura. Apropo, eu sunt Kyung-Min.
Ok, ok. S-a prins cineva cine e fata?
-Eu sunt Min-Hee. -Hai sa mergem la mine, se face frig. -Da, haide... Ajunse la Kyung-Min, ne-am pus la masa, cu gândul sa mancam ceva. -O sa fac niste ramen, este ok? -Da, e perfect. Te ajut? -Nu, este ok. Chiar atunci suna cineva la usa.
Stie cineva cine e?
-Raspund eu!spun eu indreptandu-ma spre usa si deschizand-o. Namjoon?! Ce cauti tu aici?!tip eu, facand-o pe Kyung-Min sa vina la usa. -Min-Hee, el este fratele meu, Kim Namjoon. Am crezut ca o sa imi cada cerul in cap. Cum e posibil?! -Va cunoasteti?spune Kyung-Min. -Da, el e playboy-ul de care iti spuneam, spun eu punandu-mi mainile in sân si rezamandu-ma de tocul usii. Kyung-Min nu mai sta pe gânduri si ii da o palma zdravănă,facandu-l sa se dea doi pasi inapoi. -Pentru ce a fost asta?!spune el. -Pentru ca ti-ai bătut joc de atatea fete! Si in special de fata asta! Stii cat a suferit?! Esti un nemernic! Arzi in iad! Pleaca de la usa mea!tipa ea la el, iar Namjoon pleaca. Kyung-Min a intrat furioasa in casa si a dat jos toate pernele de pe canapea. -Kyung-Min, calmeaza-te!spun eu. Ea se pune pe canapea si izbucneste in plâns. -De ce trebuie sa am un frate atat de nenorocit?!spune ea. -Eu...Ar trebui sa plec...spun eu. -Nu, nu pleca, spune ea. Namjoon ti-a facut destul rau, nu te poti intoarce, spune ea. -Esti sigura?spun eu. -Da, nu vreau sa fiu singura acum... Plus ca fratele meu ti-a facut destule, macar atat sa fac.. -Ok.. Hai sa mergem sa facem de mancare, bine? -Daca si... Nu.. Nu e posibil.. -Kyung-Min esti bine? -Unul din prietenii lui Namjoon e iubitul meu... Mi-e teamă sa nu fie si el un playboy.. -Care din ei? -Jimin... Mi-a cazut cerul in cap. Nu puteam sa cred.. -Totuși care din ei iti e cel mai bun prieten, care ai zis ca se cuplase cu prietena ta sa te uite dar s-a despartit de ea si v-ati certat. Deci cine e? Nu stiam ce sa fac... Nu puteam sa ii spun adevarul... -E... E... Jimin... -Jimin?! Cred ca glumesti... -Nu, nu glumesc... -Macar nu e playboy... -Ba e... -Ce?! Il omor!spune Kyung-Min iesind pe usa si indreptandu-se spre masina. Voia sa urce, dar cineva o striga: -Babe, stai! Era Jimin. -Nu imi zi asa! Te urăsc! Ti-ai bătut joc de atatea fete printre care si eu! Ce ti-am facut?! Ce?!tipa ea plangand. -Pot sa explic..spune el. -Pleacă, Jimin!spun eu imbtatisand-o pe Kyung-Min. Ai facut destule... Jimin doar pleacă, fara sa mai zica ceva. -Hai in casa..spun eu iar Kyung-Min se duce la ea in camera, nu inainte sa ma duca pe mine in viitoarea mea cameră. Simteam ca o cunosc de undeva, dar nu imi dadeam seama..
Are cineva vreo idee cine e Kyung-Min pt Min-Hee?
Mi-am scos din bagaj haine si m-am pus la somn. Incercam sa adorm, insa in zadar. Am mers la bagaj si am scos de acolo un caiet foarte drag mie:
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
L-am deschis si am inceput sa scriu: "Negru. Gol. Asta e viata mea fara tine... A trecut un an de cand nu mai faci parte din viata mea si doare... Doare al naibii de rau.. Oare de ce nu te pot uita? De ce m-am atașat asa de rau de tine? De ce din toate inimile din lume, fix pe a mea ai ales sa o distrugi?" Am inchis caietul si l-am pus pe noptiera. Poate intr-o zi o sa ii arat cuiva ce scrie in el. Sau poate nu. Nu am talent la scris si nu voi putea sa devin scriitoare sau compozitoare, dar eu incerc. Plus ca ma calmeaza sa scriu. M-am pus sa dorm, fiind destul de tarziu. A doua zi de dimineata, am iesit la alergat. Stiam Ilsanul destul de bine, având in vedere ca mi-am petrecut destule veri aici. Pacat ca bunica mea nu mai e printre noi... Fara sa imi dau seama, am inceput sa plang. M-am așezat pe o banca in apropierea mea, continuand sa plang. -Min-Hee?spune cineva din spatele meu.
