Min-Hee Pov.
-Min-Hee?striga cineva din spatele meu.
As recunoaște vocea aia oriunde.
Mi-am sters repede lacrimile si m-am ridicat de pe banca, mergând in directia opusă celui ce m-a strigat.
Desi încercam din greu sa nu plang, era imposibil.
Am lasat lacrimile sa se scurga pe obrajii mei continuand sa merg, pana cand simt o mana pe umarul meu care ma intoarce cu fata la persoana careia ii apartine mana.
Mi-am inchis ochii, nevrând sa il vad pe cel ce m-a strigat.
-Deschide ochii, spune el pe un ton ragusit si in acelasi timp al naibii de seducător.
Am deschis ochii, iar el ranjea pervers.
I-am dat o palma, astfel stergandu-i zambetul de pe fata.
Si-a intors privirea inapoi spre mine, deoarece atunci cand palma mea a facut contact cu obrazul lui, capul sau s-a intors intr-o parte.
Mi-a apucat încheietura mâinii cu care l-am plesnit, strangand-o.
-Da-mi drumul, ma doare!spun eu uitandu-ma la el cu o privire ucigătoare.
-Si daca nu ce?spune el strangand mai tare.
-Namjoon, am o rana acolo!tip eu incercand sa imo scot mana din stransoarea lui.
El imi da drumul, apoi imi ridica maneca, lăsând la vedere taieturile pe care le facusem cu o seara inainte.
-Ce sunt astea?spune el pe un ton trist.
-Nu e treaba ta!spun eu incercand sa-mi trag maneca in jos, dar el o ridica iar.
-Am întrebat ce sunt astea, spune el serios.
-Iar eu am zis ca nu este treaba ta, Namjoon.
-Spune de ce ai facut asta?
-Nu trebuie sa stii tu.
-Min-Hee, spune-mi, spune el strangand foarte tare de incheietura mea, unde se afla si o tăietură foarte adâncă.
-AAAAUUUUU!tip eu de durere.
-Spune de ce ai facut asta!tipa el la mine, largind putin stransoarea.
-Intai da-mi drumul, spun eu, iar el imi da drumul la mana, eu acoperindu-mi rana cu cealaltă mana, pentru ca Namjoon sa nu vadă ca sângerează.
Nu vreau sa ii dau satisfactia ca m-a ranit si mai rau decat o facusem deja.
-Spune te rog de ce ai facut asta, Min-Hee!spune el plangand.
-Nu mai plange, Namjoon...spun eu luandu-i fata in palme, stergandu-i lacrimile cu degetele mari.
-Incheietura ta, sângerează....spune el indepartandu-mi mainile de pe obrajii lui si luandu-mi incheietura atent la el in palma.
Studia rana de pe incheietura mea, care se agravase deoarece stransese de ea.
-Haide cu mine, spune el luandu-ma usor de mana care nu era rănită si mergând amândoi spre ieșirea din parc.
Probabil ca Namjoon avea de gând sa ma duca la hotelul la care sta si sa ma bandajeze, dar se pare ca cineva are in plan sa ii strice socoteala.
-Mai, mai, mai, dar ce avem noi aici?spune Kyung-Min cu mainile in sân.
-Kyung-Min, pleaca!spune Namjoon.
-Si daca nu,ce?
-Ce vrei, Kyung-Min?spun eu facand un pas in directia ei.
-Sa-l lasi in pace pe fratele meu. Jimin mi-a povestit tot. Tu esti oaia neagra in poveste.
Am ramas gura casca. De ce ar face Jimin una ca asta? Se răzbuna ca l-am ales pe Namjoon in locul lui?
-Ce perle poate scoate pe gura...spune Namjoon razand amar.
-Da, ce perle scot pe gura, nu?spune Jimin si vine langa Kyung-Min.
La vederea imaginii din fata mea, o durere de cap oribilă mi-a străbătut crestetul ca mai apoi sa ma acapareze complet.
Mi-am frecat tamplele, durerea disparand.
Mi-am ridicat privirea spre Kyung-Min si mi-am amintit tot.
Absolut tot.
De ce imi aduc aminte abia acum?
Am ramas stână de piatra cand mi-au trecut prin fata ochilor toate amintirile din primii doi ani de liceu.
Acum inteleg de ce stiu Ilsanul asa de bine si de ce mi se parea ca o stiu pe Kyung-Min.
-Ce e,nu mai ai cuvinte,tarfa?spune Kyung-Min iar eu imi ridic privirea spre ea,dupa care ma duc cu pasi repezi in fata ei si ii dau o palma de i se intoarce capul intr-o parte.
Jimin,vizibil nervos de fapta mea,vine spre mine si vrea sa imi dea un pumn in burta, dar Namjoon il oprește la timp.
De aici a inceput o bataie in adevaratul sens al cuvantului.
Namjoon se urcase peste Jimin si ii dadea pumn dupa pumn,iar Jimin incerca sa riposteze,astfel Namjoon alegandu-se cu cateva palme zdravene.
Eu tot incercam sa ii despart,dar,din nefericire,nu am reusit,si am mai primit si doua palme ca de nicăieri.
Probabil de la Jimin.
Voiam sa ma mai bag o data intre ei,dar cineva ma ia de incheietura si ma pune in genunchi.
Kyung-Min.
Dau sa ma ridic,dar ma apasa pe cap si ma inpinge inapoi in genunchi.
M-am ridicat din nou,iar cand a vrut sa ma apese pe cap din nou,i-am apucat incheietura si am pus-o la pamant,urmand exemplul lui Namjoon si punandu-ma peste ea,infigandu-mi mainile in parul ei.
Din nefericire, Kyung-Min imi da un picior in burta si ma pune in locul ei,incepand sa-mi dea palme peste palme.
Dupa cateva palme zdravene,vrea sa dea cu pumnul,dar cineva o prinde de mana si o ridica.
Imi intorc capul cu greu si vad ca persoana care m-a salvat de la un pumn care probabil m-ar fi lasat fara doi dinti era Ale.
A ridicat-o pe Kyung-Min de pe mine si i-a dat un picior in burta,doua palme,apoi a luat-o de par si a adus-o pana la mine.
-Ia zi,ce facem cu ea?spune mutandu-i capul dintr-o parte in alta.
-Las-o,spun eu iar ea ii da drumul si o impinge spre mine.
Eu o apuc de barbie si ii ridic capul astfel incat sa ma priveasca fix in ochi.
-Ai doua zile sa dispari din Coreea. Doua. Nu ma fa sa vin dupa tine,spun eu apoi ii dau drumul,ea plecand.
Mi-am intors capul sa vad daca Jimin si Namjoon inca se bateau,dar singutul lucru pe care l-am vazut a fist Jimin care statea in picioare si se uita fix in ochii mei.
-Unde e Namjoon?
CITEȘTI
Mr. Playboy /K. NJ(Rom)
FanfictionMa port ca un dement, Toate fiindca-s dependent. Dependent de tine, Atat de dependent ca simt ca faci parte din mine. Tot ce-nseamna tu, Imi da lumea peste cap. Cand esti tu prin preajma, Eu mereu sunt agitat. Nu ma pot controla, Si uit tot...