Mr. Playboy /K. NJ(Rom)

Capitolul 10

Min-Hee Pov.
Ma uitam disperata in jur si ma invarteam in cerc.
Mi-am înfipt mainile in par, având coatele ridicate si m-am uitat la Ale.
-Unde putea sa dispară asa?!spun eu începând sa plang si lasandu-mi mâinile pe langa corp.
-Calmeaza-te, il vom gasi!spune Ale.
-Da, cu siguranta il veți găsi!spune Jimin razand batjocoritor.
M-am intors cu fata la el, expresia mea fiind una iritata si nervoasă in acelasi timp.
-Ce ai facut cu Namjoon?!tip eu la el nefiind capabila sa vorbesc pe un ton mai putin ridicat, din cauza nervilor.
-Poate iti spun, poate nu iti spun...spune Jimin cu un zambet larg pe fata, intinzandu-mi nervii la maxim.
-Spune-mi!tip eu alergând rapid pana in fata lui, apropiindu-ma amenințător de mult, astfel încât respirația lui se contopea cu a mea.
-Intai vii cu mine...spune si isi pune mainile pe talia mea lipindu-ma complet de el.
-Voi veni, dar doar pentru Namjoon, spun eu apoi il indepartez, intorcandu-ma cu fata spre Ale.
Am afișat un zambet trist, apoi l-am luat pe Jimin de mana si am mers la el acasa.
M-a condus in camera lui, iar eu m-am așezat pe pat, in sezut.
-Zi ce vrei, spun eu cu mainile in san.
-Pe tine.
-Nici gand!tip eu nervoasa.
-Haide cu mine. O sa iti arat ceva care o sa te faca sa te razgandesti.
L-am urmat pe Jimin spre cealaltă parte a holului casei sale, care era destul de lung.
Dupa ce am trecut de jumatatea holului, un fior mi-a trecut pe șira spinării, deoarece se auzeau tipete de durere.
Cu cat ne apropiam mai mult, se auzeau mai tare.
Analizand mai mult, mi-am dat seama ca cel care tipa era Namjoon.
Am alergat pana la usa din capătul holului,vrand sa o deschid, dar era incuiata.
Am inceput sa bat cu pumnii in usa ,plangand.
-Kai! Usa!tipa Jimin iar imediat usa se deschide,in fata mea aparand un om ce semana cu o gorila.
Nu puteam vedea mai nimic in spatele lui,dar,se auzea incet un gafait,cateodata si mici scancete de durere.
Lacrimile reci se rostogoleau pe obrajii mei fierbinti, ajungând in cele din urma pe podea.
Nu aveam curajul sa ii spun acelei matahale sa se dea la o parte dupa ce auzisem acele tipete.
Stateam incremenita in fata matahalei ce se afla in fata mea.
Pur si simplu inghetasem.
Nu mai eram capabila sa fac nimic.
-Nu vrei sa-ti vezi iubitelul?spune Jimin sarcastic.
In momentul in care Jimin a terminat de rostit acele cuvinte eu mi-am lipit palma de pieptul matahalei impingandu-l usor, iar el s-a dat la o parte.
Imediat ce am avut cale libera, aproape ca am alergat spre centrul camerei, unde Namjoon era plin de sange, legat de un scaun.
I-am luat fata in palme si am inceput sa plang mai tare.
I-am dezlegat mainile si picioarele apoi l-am luat strans in brațe.
-Shhh, nu mai plange. Sunt bine,spune el pe un ton calm, liniștitor.
-Ba nu esti bine, Joonie... Uite-te in ce hal arati... Si e doar vina mea....
-Ba nu e vina ta, baby... Nu te mai invinovati....
-Ba e chiar vina ei!spune Jimin. Daca nu venea in Ilsan de la bun inceput nimic nu se întâmpla.
-TACI! NU AU NICIUN DREPT SA-I FACI ASTA! NU AI NICIUN DREPT SA-L CHINUI! NU ESTI NIMIC ALTCEVA DECAT UN MONSTRU!tip eu la el cat ma tin plamanii.
-Monstru? Dur babygirl...spune Jimin.
-NU IMI SPUNE ASA!tip din nou.
-Baby,calmeaza-te..spune Jimin apropiindu-se de mine.
-Pana aici!spune Namjoon ridicandu-se de pe scaun.
Joon a vrut sa inainteze spre Jimin,dar matahala aia i-a dat cu o bata in stomac,acesta cazand imediat la pamant.
Gorila se pregatea sa mai dea odata in Namjoon,dar eu m-am bagat in fata lui astfel bata lovindu-ma pe mine in umar.
-Min-Hee!spun Jimin si Namjoon atunci cand eu cad la pamant,fin cauza impactului batei cu umarul meu.
Jimin si-a intins mana spre mine,semb ca voia sa ma ajute sa ma ridic pe oe jos.
In loc sa ii dau lui mana,m-am ridicat singura,ca mai apoi sa il ridic si pe Namjoon si sa il pun din nou pe scaun.
-Nu te misca,da? O sa te ranesti mai mult daca faci asta,spun eu tinandu-l pe Namjoon de mana. Jimin,am nevoie de o trusa de prim ajutor,o camera curata si niste mancare.
Jimin se conformeaza si ma ajuta sa-l ridic pe Namjoon,ducandu-l amandoi pe brate pana in camera lui Jimin.
L-am asezat ușor pe pat,apoi Jimin mi-a zis:
-Maine trebuie sa mergem la scoala,spune-mi de ce ai nevoie ca sa il faci sa arate bine.
-O sa-ti fac o lista,acum iesi,spun eu rece iar Jimin iese.
Ma uitam la ranile de pe corpul lui Namjoon, abtinandu-ma sa nu plang.
-Ridica-te putin sa-ti scot tricoul,spun eu iar Namjoon se ridica.
(NAMJOON ARE ABS AICIIII)
Abdomenul sau bine lucrat era acum acoperit de rani, unele minore altele adanci, unele inca sangerand altele care nu mai sangerau de mult sau de abia se oprisera,sangele de langa ele neavand timp sa se usuce.
Am urcat cu privirea mai sus,ajungand pe piept, unde am descoperit o taietura adanca, care inca sangera. Era foarte aproape de inima,ceea ce ma imgrijora destul de mult incat sa nu-mi mai pot retine lacrimile,lasandu-le sa alunece in voie pe obrajii mei.
Am afisat un zambet trist,apoi mi-am ridicat privirea spre umarul sau stang ,din care curgea sange.
Urmarind dara de sange,am constatat ca (,) cauza pierderii de sange era o rana destul de adanca,ce părea a fii facuta cu un cutit,prin infigerea acestuia in umar,dupa care rasucire repetata.
Dupa cateva secunde in care m-am holbat la acea rana ,mi-am facut curaj si mi-am ridicat capul astfel incat privirea mea sa o intalneasca pe a lui.
Mi-am impreunat mana stanga cu a lui, iar pe cea dreapta am pozitionat-o pe obrazul lui, mangaindu-l.
-Nu mai plange,mi se rupe sufletul sa te vad asa,spune Namjoon iar lacrimile mele se opresc ca prin minune.
De parca ar fi oprit un robinet cu acele vorbe,exact asa s-au oprit si lacrimile ce imi strabateau mai inainte obrajii.
A afisat un zambet larg, iar inima mea a luat-o la goana.
Ce se intampla cu mine?