Medalionul dragostei

Capitolul 1

Adam Wiliams

Începutul povesti

Nu cred nici o iota din ce zice Bunica!

Mă uit la tata cum ia fiecare piesă și o șterge și o pune deoparte, are mâinile murdare de vasilină și din când, în când se șterge pe mâini de un prosop tot murdar.

Mama vine cu o farfurie plină cu gogoși și deja ma ridic în picioare sa iau una sa mănânc.

Tata e un barbat înalt și bine făcut, e un om care nu a fugit de muncă și știe sa facă orice treaba prin curte, dar viata lui sunt Mașinile și cu timpul ș-a deschis un atelier unde vin oamenii să își repare mașinile. E recomandat de multa lume ca face o treabă bună.

Mama vine lângă el și îl pupă pe obraz iar el îi zâmbește. asa au fost mereu nu se ascund deloc, își arată afecțiunea ori unde ar fi. Și asta mă bucură că am niște părinți care se iubesc, și ne iubesc enorm.

Tata își dă tricoul jos plin de transpirație și îl dă mamei să-l spele, iar ochii îmi e la acel semn care îl are pe piept pe partea inimi.

Tot timpul la-m întrebat de el dar nu a vrut să-mi zică de el. tot timpul a zis ca sunt prea mic și nu voi înțelege.

Ciudat, e că am și eu semn dar al meu e o inima. Tata are romb și e închis la culoare, dar semnul meu e rosul parca e inima mea pusa acolo,

Au și frați mei, Jace are stea, James are triunghi, Chase are pătrat. ciudat parcă ne-am născut cu forme geometrice pe noi.

Bunica ne cheamă la masa și fugim toți spre ea.

Masa e pusa în curte și fiecare ne așezăm la locurile noastre cum am fost învățați.

—Copii mâncare e încă fierbinte și aș vrea sa vă spun o poveste pana se v-a mai raci mâncarea. ne spune bunica.

—Ce poveste bunico spune surioara noastră Amber.

—E o poveste pentru frați tăi, dar poți să asculți și tu.

—Cred ca va-ți întrebat mereu despre semnele care le aveți pe voi. Aceste semne se numesc Medalionul Dragostei. Adică, voi când veți creste mari  trebuie sa va găsiți o fată care are și ea același semn ca voi.

—Și dacă femeia de care eu mă îndrăgostesc nu are același semn? Întreabă James.

—E rare cazuri să se întâmple asa ceva, dar te vei despărți de ea și o vei lua pe femeia care are același semn ca tine acel semn vă v-a uni mult de-asta se numește Medalionul dragostei.

—Eu nu cred în asa ceva e o aberație și dacă mie nu îmi v-a place de acea fata dacă e urâtă ? Spun revoltat.

—Fiecare parteneră va fi asa cum e și sufletele voastre, dacă voi sunteți buni și înțelegători asa va fi și lele frumoase și deștepte.

Ma uit septic la Bunica și cred ca a bătut-o soarele prea tare în cap. Nu cred nici o iotă din ce spune ea.

La masă apare și mama cu tata și se face foarte liniște.

—Și vreți să spuneți că Mama are același semn ca tata? spun ridicând o spranceana.

—Da, chiar asa e, nu e o gluma acest semn vă leagă pe vecie. Oameni normali după un timp se despart din diferite motive. Noi nu suntem așa, în acest semn e puterea dragostei, chiar dacă exista neînțelegeri acest semn va împacă și voi uitați de acea neînțelegere și va iubiți mai mult. acum sunteți destul de mici dar când o sa creșteți mari o sa vedeți că asa e.

Ma uit la ei ca la extratereștri și nu cred așa ceva, unde se cred ei pe luna?

Pofta de mâncare mi-sa dus brusc și mă ridic de la masa.Le zic ca ma-m saturat, și mă duc la atelier acolo ma refugiez când ma simt ciudat ca acum. Îmi dau tricoul jos și semnul e tot acolo iau cutitul după masa de scule a lui tata și mi-l apropii de semn. Ce se poate întâmpla dacă îl scot? Dar nu apuc sa fac mare lucru ca țipă bunica la mine și scap cutitul pe jos.

—Adam! să nu cumva să faci asa ceva o vei omorâ. Dacă încerci sa ți-l scoți!

—Buni eu nu cred în așa ceva mi se pare o aberație. Dacă mie îmi va plăcea de altcineva și pe cea cu semn nu o pot iubi cum îmi explici ca ne va lega un semn din naștere e o prostie!
Spun și îmi iau cutitul de jos și îl pun înapoi pe masa.

Bunica e o femeie foarte ambițioasă și știu că nu se va lăsa pana nu ma va convinge ca e adevărat. Dar nu cred ca va reuși. Eu sunt o persoana încăpățânata din fire și nu vreau sa ma gândesc când oi fi mai mare cum o sa fiu la caracter.

—De asta tatăl vostru nu a vrut sa vă spună că știa ca nu o sa credeți. vei vedea când ve-i creste mare. Tot ce știu e ca semnul tău e foarte rar și nu am avut în familie asa semn și sa-r putea să-ți găsești perechia greu, dar o vei găsi.

Ma simt ca în desenele la care se uita Amber nu îmi vine să cred ce scoate bunica pe gură parcă a intrat un extraterestru în ea așa ciudată e.

Bunica Elizabeth e Mama lui Tata e o femeie bună dar câteodată și severă când nu reușește mama, și tata să ne astâmpere, intervine Bunii și ne liniștește cu o nuia peste fund s-au picioare ori mâini depinde ce am făcut grav. Și asa suntem copii cuminți. îmi aduc aminte acum un an i-am luat proteza și ia-m băgat-o lui tata în farfuria cu mâncare și bunica umbla fără proteză ca nu o găsea. Ce bătaie ne-am luat atunci! tata ș-a vărsat mațele nu ia mai trebuit mâncare o săptămână!

Bunicul a murit când era mama însărcinată cu mine, îmi pare rău că nu la-m apucat. Mama îmi spunea că era un om extrem de bun și s-a bucurat mult când a aflat ca v-a avea un nepoțel, dar nu a mai apucat să mă cunoască că a dat un bețiv cu mașina peste el chiar pe trecere de pietoni și a murit pe loc. Acum ala e la pușcărie și v-a ieși peste câțiva ani dar bunicul meu nu se va mai întoarce.

Bunica s-a mutat cu noi în casa când a rămas fără bunicul, Cu mama se înțelege foarte bine, și mereu se sfătuiesc în caz de ceva. Suntem o familie numeroasa din 5 copii și 3 adulți. Dar suntem foarte fericiți.

Eu sunt ce-l mai mare am 13 ani, James are 10 ani și Jace are 8 ani iar
Chase are 7 ani, iar
Amber are 5 ani. Și e înfiată de părinți noștri când avea un an. Ea nu are acel semn nenorocit dar parca ma bucur ca poate sa își aleagă pe cine vrea inima ei nu pe cine vrea un semn nenorocit din naștere.