Medalionul dragostei

Capitolul 11

Aria

Sentimente ascunse!

Sărutul său e năucitor ma face sa-mi pierd mintile, de parca nu ți le-ai pierdut deja. Îmi zice conștiința mea!

Nu știu de cât timp ne devoram unu pe altul, dar ne desprindem din sărut când nu mai avem aer.

—Ah nu știu ce m-a apucat! Spune privindu-mă incruntat. Tu de ce ai stat sa te sărut? Sper sa nu te aștepți de la Sărutul asta sa te iau de nevasta? Spune pe un ton nervos.

Ma uit uimita la el și îmi vine sa plâng. Tot el a sărit pe mine și tot eu sunt vinovata?

Trec pe lângă el și ma duc la locul meu în mașină, nu are rost sa mai zic nimic, sunt și eu vinovata ca ia-m permis sa ma sărute, pentru a doua oara, dar chiar tânjeam sa ii simt din nou buzele peste ale mele. Îmi mușc buzele sa nu încep sa plâng trebuie sa fiu tare, nu a trecut nici o săptămână ca deja mi-a sucit mintile.

După un sfert de ora ajungem acasă eu plec direct în camera mea fără sa spun nici un cuvânt, el pleacă într-a lui. Ma înjur mintal, ca proasta am putut fi, știam ca el se joaca cu mine eu nu sunt potrivita pentru el, el o are pe roșcata aia, și pe Amalia. Cu mine ce sa facă?

Nu știu când ma ia somnul dar ma trezesc buimacă, în gălăgie. Se aud voci și nu știu de unde. Ma duc la baie îmi dau cu apa rece pe față, ma șterg cu un prosop curat, și ies sa vad de unde se aud vocile.

Femeie ai inebunit copilul asta nu poate fi al meu. nu știu cu cine te-ai futut ca nu e al meu, sti foarte bine ca eu totdeauna am folosit preservativ, cum poți sa spui ca ești gravidă cu mine? 

—poate s-a rupt na-i de unde sa ști, eu sunt gravidă și e al tău fie ca vrei fie ca nu, eu îl păstrez.

Rămân împietrita în fata uși și nu-mi vine a crede ca Amalia e gravida, Doamne și e a lui Adam!

Ascultă, tu nu ești în stare sa crești un copil ai 22 de ani dar ai mintea cât una de 15 ani. sa fim serioși Amalia! nu poți sa dai naștere la un copil îl chinui.

Adam are dreptate. Amalia nu e în stare sa se întrețină pe ea însăși dar un copil, e inconștientă ce vrea sa facă.

Nu mai aștept și vreau sa întru dar ma opresc când o aud pe Amalia vorbind.

—Zici asa ca o vrei pe piticul ala de gradina, de când ai întâlnit-o pe mine nu ma mai vrei, când ți-o trăgeai cu mine nu mai eram o femeie imatura acum sunt?

Nu o baga pe Aria în discuție, nu are nici o legătură! Ști foarte bine ca între noi a fost o relație pe baza de sex atât. Și "piticul ala de gradina" cum ii spui tu. A muncit pentru tine că tu nu ești în stare, sa ai un respect față de ea ca e sora ta.

Nu mai suport și intru. Cand ma-m făcut văzută pe ușa Amândoi au amuțit mai ales Amalia.

—Tu ești normala la cap? Cum poți sa spui ca din vina mea relația ta cu Adam nu mai merge? Te-am întrebat Amalia! dacă ești de acord sa ma mut cu el și ai fost. Iar acum ma faci "pitic de gradina" și ma acuzi ca ți-am luat bărbatul? Adam are dreptate. Tu ești imatura nu poți creste un copil tu nu ești în stare sa te întreții pe tine dar un copil. Gândește-te ca te v-a blestema copilul. Vrei sa ii oferi ce ne-a oferit Mama noua?