Cap.2. You ?

45.8K 2.3K 296
                                    

Mi-am petrecut revelionul singura , cu cărțile și filmele mele . Nu a fost asa rău . Am adormit pe la 1 noaptea . 

Ies de la liceu și stau la coada ca sa iau niște covrigi pentru mine și Mylo . 

- Hei , Melody ! ma striga cineva 

Sunt de 6 luni în oraș deci nu am prieteni ... cine îmi știe numele ? Ma întorc și îl vad pe băiatul de la farmacie . Băiatul se apropie și așteaptă pana cumpăr eu covrigii .

- Tu ma urmărești cumva ? îl întreb eu 

- Nu , te-am văzut și m-am gândit sa te salut . Apropo numele meu e Lucas . zice el și îmi întinde mana ca sa facem cunoștința

- Ahm.. scuze , nu am mâini cu care sa dau mana cu tine . zic eu și ii arat plasele cu chestii cumpărate 

- Mergi înspre Vest  ? întreabă el și îmi ia câteva plase din mana

- Da . De ce ? 

- Ai nevoie de un partener de mers ? 

- Da , sa știi ca nu prea am cu cine sa vorbesc . Dacă nu vi tu , am sa vorbesc singura . zic eu și îmi aranjez ochelarii într-o vitrina

Lucas începe sa rada haotic . Are un ras contagios . 

- Nu glumeam . zic eu și ma strâmb 

- Și .. ești noua pe aici ? 

- Da . Se vede tare ? 

- Cam da ... îmi place accentul tău de canadianca 

- Mulțumesc . zic eu și ii zâmbesc 

- Cum ai ajuns aici ?

- Locuiesc cu fratele meu . Locuiam cu mama dar după moartea tatălui meu s-a recăsătorit si noul ei soț e groaznic . Am ales sa ma mut cu fratele meu Mylo de 19 ani , aici . Din Canada în New York . 

- Waw . Si cu școala ? 

- Pai ... cu școala e bine . Mai am anul asta și termin . Nu știu ce fac în continuare . Ma gândeam sa îmi iau un an liber . Tu ?

- Eu am 18 ani deci sunt în primul am de facultate . Vreau sa ma fac farmacist . 

- Super . Ce cărți citești ? îl întreb eu și sar peste o bordura

- Cărți ? Nu citesc chestii multe . Cititul nu fac parte din hobbyurile mele . Ție iți place sa citești ?

- Da . Chiar mult . 

- Știi orașul ? Ți-ai făcut prieteni ? 

- Nu . Nu sunt foarte sociabila , nu îmi pun încrederea în oameni . zic eu și îmi bag mâinile în buzunare fără sa scap pungile 

- Ok . Dacă vrei iți pot face cunoștința cu câțiva din oraș . M-am născut aici deci știu orașul bine . 

- Nu , mulțumesc , ma descurc eu .

Lucas răspunde la telefonul care suna de cava vreme și vorbește cu cineva despre ceva apoi rade . 

- Nu ca mi-ar pasa sau ar trebui sa ma intereseze dar de ce ai rasul asta ? zic eu și rad puțin 

- Pai mi-au zis amicii mei ca au scris chestii pe dulapul unei tocilare . E o tocilara de la liceul 4 . " Virgin Soul " tocilara mare . zice el și se uita la o vitrina cu costume de baie

- Oh nu ! Nu din nou ! Dulapul meu ! zic eu și ma plâng ca un copil mic

- Ce ? Tu ești ciudata de Virgin Soul ?

Ii smulg plasele din mana și măresc pasul . 

- Toți sunteți la fel ! De asta nu am încredere în nimeni . Da , eu sunt ciudata de Virgin soul . Mulțumesc frumos . zic eu și încep sa fug ușor 

- Melody , stai ! striga el . 

Nu ma opresc . Credeam ca am șansa sa îmi fac un amic . Unul de mers pe jos dar m-am înșelat . Tot orașul știe de mine . Toți își bat joc de mine . Iubirea nu e pentru mine . Asta e ! Am fost o data îndrăgostita dar , băiatul respectiv nici nu știa ca exist . În fine ... o sa ma întorc la prietenii mei adevărați : cărțile .

Virgin SoulUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum