Virgin Soul

Cap.32. Tiffany

stau la micul de jun și le ung copiilor ciocolata pe pâine . 

-Mai vrea cineva ? întreabă Tianna si ridica borcanul cu Nutella 

-Eu !zice Lucas și se ridica de la masa plin cu ciocolata pe toată fata 

Toți copiii din echipa noastră încep sa rada isteric , rasul meu fiind cel mai puternic . 

-Ce ? întreabă Lucas confuz

Ma apropii de el și ii întind un șervețel .

- Ai ciocolata pe toată fata . zic eu și timp ce ma abțin sa nu ma rup de ras 

Lucas își pune mana pe fata și nu își da seama ca e e plin de ciocolata . Ii smulg șervețelul din mana și ma duc în fata lui .Ii șterg fata încet cu șervețelul în timp ce ma uit amuzata la fata lui . 

- Uita-te în ochii mei ... șoptește el încet 

- La dacu' , Lucas ! zic eu încet fără sa ma audă nimeni în afara de el di plec nervoasa

Alerg spre căsuța mica din copac a taberei și trag perdeluțele geamurilor mici . Ma întind pe pernuțele cu iepurași și îmi las capul pe spate . 

- La dracu' ! Îl urăsc ! Nici nu știu de ce rămân aici ! A da ! Rămân aici pentru ca vreau sa intru la o facultate mai buna , și pentru ca sunt plătita cu 1000$ sa fiu aici ! Lucas .... oftez eu și îmi scot din buzunar medalionul cu luna

Ma joc cu medalionul în fata geamului . Din greșeala îl scap . Cobor repede sa il caut .Ma învârt , răscolesc iarba , rup frunze și nu dau de medalion .

-Oh nu ! Nu nu nu ! tip eu în gura mare 

-Ce s-a întâmplat ? aud o voce din spate 

Ma întorc și o vad pe Tiffany , fetita mica în spatele meu

- Oh draga Tiffany , am pierdut ceva foarte important .

- Ce ? întreabă ea și își strânge în brate bebelușul 

- Ceva ce face parte din inima mea ...

Tiffany oftează și pleacă mestecând o bucata de jeleu roz . Ma așez la trunchiul copacului și îmi pun capul în mâini ofticata.

- Cauți asta ? întreabă o voce din spate

Ma întorc și îl vad pe Lucas cu medalionul meu în mana .

- Da-mi aia ! zic eu și ii smulg medalionul 

-Cu placere . spune Lucas zâmbind și ma ajuta sa îmi leg medalionul

Ma întoarce și ma privește încet și adânc în ochi , ca și cum ar vrea sa îmi zică ceva 

-Ce ? Crezi ca dacă te uiți asa la mine o sa uit ca ai fost un monstru cu mine ? zic eu nervoasa

- Ți-am zis ca îmi pare rău , ce mai vrei ?! zice el și se enervează și el putin

- Nu vreau nimic . Vreau sa ma lași în pace . Mi-ai luat niște chestii pe care nu le meriți ok ? Nu le vreau înapoi , le poți păstra , dar lasă-ma în pace ok ? zic eu nervoasa și dau sa plec

Lucas ma prinde de mana și se uita iar în ochii mei 

- Lucas ce vrei sa faci ? 

Lucas ma ia pe sus și se duce undeva cu mine .

-Lucas ? Lucas! Ce vrei sa îmi faci ? Lasă-ma in pace acum ! Chem politia!

-Nu este poliție aici .zice el râzând

-Lasă-ma ! Acum!

-Nu ești regina mea ca sa îmi zici ca sa fac !

- Lasă-ma ! Nu vreau sa fiu nici o regina și nici nu vreau nimic de la tine ! Lasă-ma jos ! zic eu și tip 

Lucas ma lasă jos când îl lovesc din greșeala în umăr .Ma uit la el nervoasa și îl lovesc intre picioare cu putere.

-Au ! Ești nebuna ?! exprima el și ii dau lacrimile

- Da , sunt . Lasă-ma în pace ! Sa nu mai dea zeii sa te apropii de mine în viata ta ! zic eu și ma uit la el cum se chinuie sa respire.

Ma întorc și ma opresc după câțiva pași . Nu îl pot lăsa acolo , l-am lovit rău de tot și îmi pare rău acum ... îmi pare asa rău . Ma întorc și îl ajut sa se ridice de pe jos.

-Asa tare te-am lovit ? întreb eu ironica dar și cu empatie

-Da ...geme el încă ghemuit 

- Scuze , asa iți trebuie dacă nu ma lași în pace . zic eu și dau sa plec acum ca e mai bine

- Măcar stai cu mine pana îmi revin ... zice el slab 

-Oh doamne fi și tu bărbat ca nu te-am lovit asa tare . zic eu și ma așez Lânga el la baza copacului

- Crezi ? Sa știi ca doare mai tare ca orice . Mai știi cat de tare te-a durut când eram la bunica și am intrat la propiu în tine ? E de 10 ori mai dureros . zice el șoptit

- Oh doamne... acum o regret asa tare ... zic eu și cad pe gânduri 

Tocmai mi-a amintit ca mi-a furat virginitatea ? Ce ? Cat de nesimțit e ! 

- Știi ceva ? O meritai . zic eu și ma ridic nervoasa și fug de acolo .Intru în cabana echipei noastre și ma pun în pat .

Ma afund în patul moale și inspir aer . Nu pot sa cred . L-am lăsat sa îmi pună medalionul și tot asa se poarta. 

-Te-ai luptat cu dragonii sau de ce ai fata asta ? întreabă o voce subțire .

E băiatul cu dragonii. E asa simpatic . Cobor din patul meu de sus și îl iau în brate.

- Da . Dar l-am bătut . I-am dat intre picioare dragonului și l-am distrus ! zic eu și rad

- Bravo ... dar oricât de rău ar fi fost dragonul nu cred ca ar fi meritat asta . O data mama mi-a zis ca și dragonii pot sa fie prinți transformați de o vraja în dragoni și cu un sărut de la o prințesa se transforma iar .

Waw ...