Virgin Soul

Cap.40.Dad

Vreau sa merg la tata la cimitir .Uneori îmi face bine sa mai vorbesc cu el .Știu ca ma aude și îmi închipui ce ar putea zice despre situația mea .A trecut o săptămână în care nici nu am auzit numele lui Lucas .Nu am prea ieșit din azil .

Azi voi lua un autocar pana în Ontario .Canada nu e asa departe .Cunosc drumul ca propria palma .

Stau în stația de autocare cu bagajul în mana .

-Cursa spre Ontario a fost anulata ,din cauza unor probleme cu motorul autocarului.Ne cerem scuze , banii va vor fi înapoiați .aud vocea casieriței

Oh perfect ! Nu o sa mai pot pleca săptămâna asta .Cursa se face doar o data pe săptămâna și nu vreau sa aștept asa mult .

-Îmi urăsc viata ! oftez eu în șoapta și îmi apuc agresiv bagajul

-Te ajut cu aia ? aud o voce și dintr-o data cineva îmi ia bagajul din mana

Ma întorc încet și îl vad pe Lucas zâmbind.

-Nu , ma descurc și singura .zic eu și ii iau bagajul din mana 

-Fii serioasa ,Melody , bagajul ala are cel putin 5 kg .E foarte greu .Lasă-ma sa te ajut .

Oftez și îl las sa ma conducă pana la ieșirea din autogara.

-Ok , pa . zic eu și îmi iau bagajul

-Cum o sa ajungi în Ontario acum ? întreabă el 

-Nu , știu .Ma descurc eu .Tu ce făceai aici ?

Lucas se uita la mine cu o fata stânjenită.

-Știam ca o sa se anuleze cursa , mătușa mea lucrează pe aici , și știam ca vrei sa mergi asa ca am venit sa te duc cu mașina .zice el și îmi arata cheile de la mașina lui 

-Oh , nu , nu , nu ! Ma descurc singura .Mulțumesc dar nu .zic eu indignata și încep sa merg

-Oh haide ! Nu se întâmpla nimic dacă ma lași sa te duc .Știu ca vrei sa mergi la tatăl tău și cat de important e asta pentru tine .Lasă-ma sa te ajut , măcar cu atât sa te ajut și eu o data .zice el și merge în paralele cu mine

Ma opresc brusc și oftez .

- Fie . Ma duci , ma lași și nu o sa mai fiu nevoita sa te mai vad .zic eu obraznic 

Lucas îmi zâmbește și îmi ia bagajul .

-Ți-ai pus pietre în bagaj , femeie ? întreabă el amuzat și prietenos 

-Lasă-ma , nu am chef de tine .zic eu nervoasa 

Lucas nu mai zice nimic .Tot drumul spre Ontario a fost super tăcut .Nu am mai schimbat nici măcar o silaba . Un drum de 7 ore obositoare fără nici un cuvințel .Ma uitam pe geam , la telefon , am citit ,iar Lucas conducea ușor și tot ofta .de câteva ori l-am surprins uitându-se la mine insistent dar când mi-am îndreptat privirea spre el , el se preface ca nu s-a întâmplat nimic. 

Ajung în fata cimitirului unde tata sta de ceva timp .Cobor încet .

-Ma întorc repede .zic eu și trântesc ușa mașinii

Pana la mormântul lui tata m-am gândit la Lucas .De ce ar veni asa sa ma ajute ? Ma simt totuși puțin prost ca i-am vorbit asa rece .Știu ca ii pare rău , dar lucrurile rămân făcut , vorbele rămân spuse și trecutul nu mai poate fi schimbat .Raul a fost făcut .

-Buna tata .zic eu și ma pun în fata pietrei lui . 

Așez o lumânare și oftez .

-Îmi lipsești asa mult .Nu am mai vorbit de mult cu mama .Poate nici nu mai știe ca eu și Mylo mai existam .Îmi pare rău ca ai plecat de lânga noi ... dacă nu plecai poate eram familia perfecta din totdeauna .Îmi e asa dor de tine și de sfaturile tale calme și înțelepte .Chiar simt lipsa unui tata protector .Știi ce ? Nu ți-am povestit multe .M-am îndrăgostit ... e frumos .zic eu și îmi las o lacrima sa cada . 

Ma uit la cerul care dădea semne de ploaie .Norii gri deja făceau zgomote . 

-Tata ? Știu ca ești bine acolo unde ești .Îmi doresc sa te vad cat mai curând și sa te țin în brate .Știu ca și ție iți e dor de mine , o simt . Trebuie sa plec acum , cerul nu pare prea incantat de vizita mea . Sunt bine , nu iți face griji . Te iubesc , și o sa o fac mereu indiferent de unde o sa fiu .Pa , tata , dormi în liniște .zic eu cu ochii în lacrimi și ma ridic încet 

Simt doua mâini pe spatele meu ,

-Shhh ... sper ca vizita asta sa te facă sa te simți mai bine .Haide . aud voce lui Lucas .

Ma îndrept cu pași înceți către mașina .Nu îl mai simt pe Lucas în spatele meu . Ma întorc și îl vad pe Lucas în fata mormântului lui tata uitându-se din picioare la cerul negru .

-Aveți cea mai minunata fiica din lume și îmi pare rău ca am rânit-o .zice Lucas și se întoarce .Ma întorc repede și pornesc iar ca sa nu vadă ca l-am auzit .De ce ar zice asta ? A zis ca i-am stricat lumea , ca l-am dat peste cap ... Oricum e bine ca ii pare rău .Tata nu l-ar fi iertata asa fără sa își ceara scuze .

Am urcat în mașina lângă Lucas și l-am privit .Era puțin trist .

-Și acum ce ? întreabă el 

-Nu știu , voiam sa merg pe la mama dar m-am răzgândit .Nu am chef de iubitul ei enervant 

-Vrei sa te duc ? 

-Nu , dacă ar fi sa mergem , adică sa merg o sa merg maine .Sunt prea obosita sa mai merg încă 7-8 ore cu mașina .

-Da , și eu . oftează Lucas și își masează tâmplele 

- Singurul loc unde pot merge e cabana bunicului meu .Sunt toți cu tata dar casa e încă acolo .Poți sa ma duci acolo ? întreb eu și scot o harta 

-Tu glumești , nu ? Asta e pe un munte .zice el și îmi arata 

-Știu .Am copilărit acolo . 

-Nu pot sa te duc acolo .

-Uite , știi ceva ? Ma duci acolo , și poți rămâne o noapte .Doar una .Ca sa te refaci si apoi pleci .Ma descurc eu cu întorsul .

-Fie ... spune Lucas și pornește 

Nu știu cum o sa stau noaptea asta cu Lucas dar mai vad eu .Cabana bunicului meu , mort , e o cabana mica , cu o camera , sufragerie , o bucătărioara și o baie afara . Bunicul stătea acolo ca sa pescuiască toată vara și apoi toamna venea cu o grămada de peste congelat la bunica .Toată iarna mâncam peste . Îmi e asa dor de toți .Nu pot sa cred ca din toată familia mea , bunici , tata , toți sunt morți acum .Doar mama și fratele meu enervant mai sunt aici .Ei nici nu se interesează de mine .Ce halal de familie am .Jur ca dacă o sa am un copil vreodată o sa merg pana la marginea pământului pentru el . 

Îmi pare rău ca am lipsit o vreme dar mama mea a născut și a fost agitație mare prin familie . Știți voi , când vine un membru nou , toți vor sa îl vadă :) 

Mulțumesc de lecturi și de înțelegere .