Cap.17. Game

32.2K 1.8K 135
                                        

Ma trezesc singura în pat . Nu ca nu as fi obișnuita dar de când e Lucas mereu în spatele meu ma simt mai bine . Toată viata am fost singura , pe cont propui , iar acum ca am cu cine sa îmi împart lumea ma simt chiar foarte bine . Ma ridic din pat și ma uit în jur . Nimeni și nimic . Ma duc la baie și bat încet la ușa . Oare unde e ? Ghiozdanul lui e aici și nu pleacă nicăieri fără el . Ma aranjez și ma pregătesc de ziua de azi . Azi stau cu bătrânii , e duminica . 

Ies din camera și intru în sufrageria unde bătrânii de obicei stau și joaca jocuri ale mintii . Nu e nimeni nici aici ... s-au evaporat toți ? 

- Domnule Port ! Aruncați cu pasiune ! aud vocea lui Lucas 

Ies în curtea azilului și vad acolo toți bătrânii jucând jocuri sportive cu Lucas . Lucas poarte tricoul meu cu Beatles și chiar ii sta bine . Niciodată nu mi-a fost bun tricoul ala ... în sfârșit ii vine cuiva . Ma apropii și ii vad pe toți zâmbind , energici , și chiar și cei în scaun de rotile arunca cu mingea la cos . Lucas ii ajuta pe toți cu mingile . 

- Lucas ! strig eu și ma feresc de o minge 

Lucas arunca la cos și nimerește . Se apropie de mine și îmi zâmbește . 

- Hei , te-ai trezit . 

- Da , apropo buna aruncare . zic eu și arat către tricoul lui care e de fapt al meu 

- Scuze , aveam nevoie de un alt tricou. zice el și îmi zâmbește 

- E ok , îl poți păstra . 

- Hai , sa te vad pe teren . 

- Nu pot Lucas ... zic eu și ma strâmb 

Nu pot , sunt în perioada sensibila a lunii . Chiar nu pot , și sper sa ma lase și sa nu insiste . Nu vreau sa îl supăr .

- Și te doare ? întreabă el și șoapta 

- Stai ce ?! întreb eu socata

- Știu , acum spune . Te doare ? 

- Putin , dar trece . zic eu și ii zâmbesc 

Lucas îmi zâmbește și îmi da o minge 

- Pasează-o și te las . zice el încet 

Pasez mingea și dau cos . zâmbesc larg . Lucas ridica mana .Închid ochii și ma strâmb . Nu .. ma lovește ?

- Melody ! șoptește el și îmi pune mana pe umăr 

Îmi deschid ochii și îl vad confuz

- Bate palma . zice el și ridica iar palma . 

Bat palma și ii zâmbesc .

- Scuze , nu știu de ce m-am speriat . 

- Nu te mai speria . Haide 

Lucas ma trage în sufragerie și îmi spune sa ma așez . Ii urmez instrucțiunile și ma așez comod pe canapea . 

- Ai lipsit de la micul de jun deci aici e micul tău de jun . zice el și îmi da o tava , îmi zâmbește și apoi fuge sa își continue jocurile .

rămân acolo și mănânc , Doamna Felix , cea din camera de Lânga mine se așează pe scaunul din fata și îmi zâmbește . 

- E draguț Lucas asta . E iubitul tău ? 

- Nu , e doar un amic . zic eu amuzata

- Ei , îngeraș , mai știi ? Poate iți place și nu știi . Gândește-te la asta . V-am auzit râzând , iar faptul a ți-a luat apărere când a venit Mylo e ceva . zice ea pe un ton răgușit 

- Nu , chiar nu o sa se întâmple . În plus de unde știți toate astea ?

- Pereții ăștia sunt ca de zahar , frumoaso , o vorba dacă sufli o știu toți . De asta eu vorbesc la telefon noaptea în pod . zice ea și rade înfundat

- Mulțumesc de sfaturi , doamna Felix . Dar sunt sigura ca Lucas nu ma place și nici eu nu îl plac . Sunt sigura . 

Doamna Felix se ridica , îmi zâmbește și pleacă șchiopătând spre curte . Rămân îngândurata ... dacă ... nehhh . Iubesc cărțile . Și ochii .... cărțile nu au ochi , cărțile nu au abdomen de model și zâmbet de înger căzut ... ok gata , faza cu aspectul m-a cam stricat . Fizica , mate , citit ... uhu ... ce bine e acum . 

- Mai ai nevoie de ceva ? vine Lucas prin spatele mei 

- Nu e bine ... îmi placi , adică imi place e bine . zic eu si ma balbai . 

Lucas zâmbește si merge în camera . Îl urmez . Intram în camera unde Lucas se pune pe pat si is aranjează parul . 

- Lucas ? 

- Da . zice el și se uita curios la mine 

- Tu ce ai făcut când te-ai îndrăgostit prima oara ? 

- Nu știu ... aveam 5 ani. Tipa aia avea sclipici peste tot . Credeam ca o sa ne căsătorim și o sa avem gemeni . Zice Lucas amuzant 

- Hai pe bune ! zic eu și ii zâmbesc sarcastic . 

- Bine , uite , acum sincer nici nu știu dacă m-am îndrăgostit vreodată . Mereu fetele se îndrăgostesc de mine , eu le bag în seama pana ma plictisesc de ele si apoi le las . E un joc vechi de care nu ma satur . zice el și ma privește 

Ma uit la el și trag aer în piept . 

- Waw ... și tu crezi ca vreo fata s-a indragostit cu adevarat de tine ? 

- Nu , le place doar ambalajul . zice el și își aranjează parul iar 

- Înțeleg ... oftez eu 

- Oricum de ce întrebi ? 

- Doar asa , eram curioasa , ai o viata palpitanta . zic eu și ma ridic sa ies din camera 

- Știu . îmi zâmbește el și îmi face cu ochiul . 

Ies din camera și îl las acolo pe Lucas . Pe hol o vad pe doamna Felix zâmbindu-mi . 

- Ei , îngeraș , ai grija , iubirea doare . spune ea și ii piere zâmbetul 

- Ați fost rănita de iubire ? întreb eu curioasa

- Da , am iubit dar nu am primit iubire înapoi . Am iubit cu adevărat . Dar aveam 14 ani ! Ce gândeam eu ! Acum regret ca am iubit asa mult . Uite unde am ajuns . Necăsătorita și fără cineva care sa îmi fie alături . 

- Dar ați avut o cariera sclipitoare , propria firma de design și un brand . 

- La ce buna faima și banii dacă nu ai iubire ? Ai grija îngeraș , iubirea omoară , sfâșie , rupe , toaca inimi . spune Doamna Felix și îmi zâmbește . 

Aleg sa nu ma mai gândesc . E prea mult și prea repede pentru mine .

Virgin SoulUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum