Angel flight -yaoi * boyxboy-

Cap. 9. Ce soi de extraterestru ești tu, mamă ?

#Din perspectiva lui Eliot

Stăteam amândoi rezemați de gardul casei mele. Eu propusesem să mai stăm puțin afară, dar asta pentru că mă gândeam la o scuză pentru părinții mei când îl vor vedea pe Angel. Mașinile lor erau parcate în fața casei și asta însemna că sigur sunt veniți. Fie că vreau, fie că nu, el trebuie să stea la mine. Nu-l pot lasă în stradă și îi sunt dator. Din cauza mea e în situația asta. Îi priveam chipul cu coada ochiului și asta nu mă prea lăsa să mă concentrez la găsirea unei scuze bune. Se însera și în curând vom fi iar doar noi doi, singuri, în aceeași cameră....

- Am ceva pe față ?, mă trezește Angel din visare.

- Huh ?

- Te-hol-bezi-la-mi-ne, îmi spune el încet și răspicat.

- Amm scuze, reușesc eu să spun și îmi las capul în jos pentru că roșisem.

- De ce îți ceri scuze ? Îmi place asta, și îmi zâmbește dulce.

Mă înroșisem și mai tare. "La naiba cu chestia asta ! Ar trebui să fie inventată doar pentru fete.", îmi spun eu nervos în gând.

- Hai să intrăm, îi spun eu și o iau înainte.

Îi fac cu mâna fugitiv paznicului și la fel și Angel apoi mergem spre intrarea în casă. Înainte să intrăm, mă întorc spre Angel:

- Ok, uite cum facem. Părinții mei sunt deja acasă și nu cred că o să îi putem evita. O să le spun că... Păi... Amm..., încerc eu să mă gândesc repede la ceva. Știu ! O să le spun că ești un coleg de liceu și vei sta la mine câteva zile. Eventual le pot spune și că ești cel mai bun prieten al meu, sau ceva de genu'. Ce spui ? Vrei să cooperezi ?

- Dacă asta înseamnă să pot sta cu tine, da, fac orice, îmi răspunse Angel cu o mină serioasă.

Eu rămăsesem fără cuvinte și nu făceam altceva decât să mă holbez la el. "Dacă o continuă tot așa, nu va dura mult până o să mă îndrăgostesc de el.", îmi spun eu, dar imediat ce îmi dau seama ce tocmai am gândit, îmi scutur capul să alung acel gând.

- Ai de gând să te transformi într-un cățel adorabil ? Pentru că mi-ar face plăcere să fiu eu cel care te mângâie și te ține în brațe.

- Ce ?

- Tocmai te scuturai ca un cățel, izbugnește Angel în râs.

Eu mă uit încruntat la el și îmi pun mâinile la piept în semn că mă supărasem.

- Nu sunt cățel, îi spun eu.

- Ești adorabil, spune Angel și cu o mână îmi apucă bărbia, forțându-mă să mă uit în ochii lui superbi. Scuze, nu am vrut să te supăr.

"Oh ! Cum să-i reziști privirii ăsteia ?"

- E în regulă, îi spun eu și îi zâmbesc.

El răsuflă ușurat și îmi zâmbește la rândul lui.

- Acum, hai, să intrăm, deschid eu ușa. It's show time !, spun eu și începem amândoi să râdem.

Închid ușa în urma noastră, fără să mă deranjez să o fac și fără zgomot. Nu apucăm să facem doi pași că mama m-a și detectat.

- Eliot ! Tu ești ?

- Da, mamă, îi strig eu înapoi. Cine altcineva ?

- Ai putea să vi puțin în bucătărie înainte să urci ?

- Vin mamă, spun eu mai mult fără vlagă.

Angel vru să plece sus, dar eu îl opresc prinzându-l de mână.

- Tu vii cu mine.

- Dar cred că urmează o discuție în familie, îmi spune el.

Se simțea stânjenit, puteam să văd asta. Brusc m-am întrebat dacă îngerii au familie.

- Cred că e un moment bun să te prezint, spun eu.

Intrăm amândoi în bucătărie. Mă așteptam să fie și tata, dar era doar mama. Când m-a văzut pe mine a deschis gura să zică ceva, dar a închis-o la loc când l-a văzut pe Angel.

- Nu știam că avem musafiri, spuse ea, încruntându-se la mine.
- Mamă el e...

- Angel, un coleg de clasă de-al lui Eliot, mi-o luă Angel înainte și îi întinde mâna mamei.

Văd că mama se uită pentru prima oară mai cu atenție la el și înroșește. "Oh, perfect", îmi spun în gând, "până și mama îl place. Femeie, ești măritată sau trebuie să îți amintesc ?"

- Încântată, spuse mama și îi întinse și ea mâna la rândul ei. Eu sunt mama lui Eliot.

- Mamă, intervin eu, Angel va sta câteva zile la mine. Amm... Părinții lui sunt în vacanță și el este nevoit să stea singur. M-am oferit să îl iau la mine pentru că îmi este cel mai bun prieten.

- Oh, desigur. Ai procedat bine, Eliot. Angel este bine venit să stea la noi oricât.

"Stai, ce ?! Mama a spus da fără să ceară prea multe explicații ? Cine ești tu și ce ai făcut cu mama mea ? A fost vreun O.Z.N pe aici și eu l-am pierdut ?"

- E în regulă atunci, continuă ea. Cred că sunteți obosiți. Ce-ar fi să vă luați niște gustări în cameră și faceți ce fac adolescenții. O să discutăm mâine Eliot.

Îmi dau ochii peste cap și îi fac semn lui Angel să mergem sus. Iau câteva pungi de cipsuri și pufuleți, și ies din bucătărie cu Angel pe urmele mele. Mă opresc pe prima treaptă dându-mi seama că tata lipsea.
- Hei, mamă ?

- Da, Eliot.

- Unde e tata ?

- Tatăl tău va fi plecat câteva săptămâni să ancheteze un caz din Brooklyn.

"Perfect !"

- Bine, mamă.

Urcăm în camera mea. Angel se așează pe pat iar eu caut pijamale pentru amândoi. Eu îmi iau pijamalele mele preferate cu unicorni - nu mă judecăți - și i le dau lui Angel pe cele cu dungi.

- Sper să ți se potrivească.

Angel le ia și se duce în baie, iar eu profit de asta și mă schimb în cameră. Doar că Angel a fost destul de rapid și mă găsește doar în boxeri. Îl văd cum se oprește și mă fixează cu privirea. Roșesc instantaneu. Încerc să mă acopăr cu bluza de pijama, dar Angel vine în fața mea și o dă la o parte.

- Nu ar trebui să-ți fie rușine de mine. Suntem băieți amândoi.

- Tocmai asta e și problema !, mă răstesc eu și mă îmbrac cu pantalonii.

- Adică ?

- Suntem amândoi băieți. Nu e normal ce se întâmplă.

- De ce negi că mă placi ?

- Huh ? Eu nu te plac, țip eu și mai tare la el.

- Atunci de ce tremuri în prezența mea ? De ce roșești când eu îți fac un compliment ? De ce corpul tău reacționează așa când eu mă apropii ?, spuse el și se apropie mai mult de mine.

- Nu știu..., a fost tot ce am putut spune și mi-am lăsat capul în jos.
Angel mi-a ridicat bărbia cu două degede și mă privea intens cu ochii lui albaștri.

- Eliot, eu nu vreau să te oblig să mă iubești sau să faci ceva ce nu vrei. Nu îmi pasă că mi-am pierdut statutul de înger atâta timp cât pot să fiu cu tine. Tot ce îți cer e să nu mă alungi de lângă tine.

- Îmi pare rău..., spun eu. Nu mă deranjează chiar atât de mult să fii lângă mine. Și normal că nu o să te alung.

- Te iubesc !, spuse Angel și mă sărută.

Sall'amici ! Da, știu, în sfârșit pun și eu capitolul 8. :D Scuze că a durat atât, dar vă rog... Totuși să nu mă înjurați prea mult, măcar de dragul zilei de azi. E ziua mea de naștere :D Oooda Twinkie face 18 ani, așa că m-am gândit să vă fac cinste cu un nou capitol :3 Mulțumesc mult pentru voturi, comentarii si citiri. :* <3 - Twinkie