Angel flight -yaoi * boyxboy-

Cap. 12. Totul se rezolvă cu o partidă de dragoste

#Din perspectiva lui Eliot

Mergem în liniște unul lângă altul. E prea liniște... Angel m-a întrebat dacă sunt bine înainte să plecăm de la Samanta și apoi nimic, nici măcar o privire. Îl vedeam încordat și îngândurat, dar nu am îndrăznit să îl întreb ceva. De ce ? Nu știu... Tot ce aveam în cap era conversația dintre Angel și îngerul ăla, Mihail, parcă. Nu mai înțelegeam nimic. Dacă Angel a fost izgonit, nu ar fi trebuit să rupă și orice contact cu ființele astea de genu' îngerilor și multe alte întrebări, dar acum tot ce conta era să fie el bine. Nu-mi plăcea să îl văd așa și asta mă face iar să mă gândesc la sentimentele care le am eu pentru el și la cât de complicate au devenit lucrurile de când Angel mi-a spus cine e și că mă iubește.

- Ești bine ?, aud vocea blondului din dreapta mea.

- Îhî, îngăim și merg în continuare.

- Te mai doare acolo unde te-ai lovit ?

Îmi duc mâna la cap și îmi pipăi zona unde mă lovisem în cădere. Simțeam o mică durere și sângele închegat dar am preferat să dau din cap. Îi simt privirea pe mine și roșesc ușor. "Pe bune ? Și în astfel de situații se întâmplă ?". Îmi dau o palmă mintal și îl privesc, zâmbindu-i ușor. Pur și simplu nu vroiam să îl stresez și mai mult de cât părea deja că este. Mă privește în continuare fără să spună nimic făcându-mă să mă întreb la ce se gândește.

- Dar tu, ești bine ?, îl întreb în speranța că îmi va spune ceva care măcar să mă mai lămurească cât de cât.

Îl văd cum își pleacă privirea în pământ și știu că nu o să îmi răspundă. Era frustrant ! Asistasem la toată chestia aia și cred că meritam o explicație, măcar parțială. De-ar înțelege că îmi pasă de el... Decid să merg mai repede și să îl depășesc. Ajungem acasă și intru pe poarta securizată fără să îl mai salut pe paznic. Aveam o stare ciudată, undeva între nervos și rănit. Întru în casă și las ușa deschisă în urma mea. Îl aud pe Angel cum o închide și mai apoi mă urmează pe scări. Mama nu e acasă și am răsuflat ușurat pentru asta. Mă duc în camera mea și întru direct în baie trântind ușa și fără să arunc vreo privire în spate. Scap de haine și pornesc dușul. Intru sub jetul de apă și mă las în jos, pe suprafața rece, lăsând apa să mă mângâie, dar nu înainte de a lua o lamă din dulap.

#Din perspectiva lui Angel.

Aud ușa de la baie trântindu-se și îndrăznesc să îmi ridic privirea. "Îmi pare rău, Eliot...". Mă simțeam groaznic pentru toate astea. Fusese rănit în dezastrul provocat de Mihail din cauza mea și mă uram pentru asta. Nu aș suporta dacă ar păți ceva din cauza mea, dar uite că s-a întâmplat și pur și simplu mă aflam în dilema de a nu știi ce e de făcut. Apariția lui Mihail a fost ceva neașteptat. Cât de nebun să fii încât să îți faci apariția într-un asemenea loc, plin de martori ? Însă ceea ce mă macină cel mai mult acum e faptul că Eliot l-a putut vedea pe Mihail. Îngerii sunt invizibili pentru pământeni. Atunci cum ? Dacă stau să mă gândesc mai bine, Mihail știa că Eliot îl poate vedea și atunci e clar că el e cu un pas înaintea mea. Oare ce știe el și eu nu ?

- Mhm..., mormăi și mă las pe spate, pe salteaua rece a patului lui Eliot. Auzeam apa de la duș și cu greu mă abțineam să nu dau buzna în baie să îl imbrățișes pe micul meu îngeraș.

Îmi întind mușchii spatelui și scâncesc. Rănile... Acolo unde odinioară se aflau frumoasele mele aripi imaculate, pulsează. Recunosc, le simt lipsa, lor și mediului în care trăiam, acolo în cer, dar merită. El merită totul. Tresar când apa de la duș se oprește și fără să îmi dau seama deja eram cu mâna pe clanța de la ușa băii. O deschid încet și intru în încăperea plină cu aburi. Mă uit în jur și îl văd ghemuit într-un colț al dușului. Nu știu sigur dacă m-a simțit sau nu, dar mă dezbrac în liniște și intru și eu. Mă las în genunchi lângă el și îl iau în brațe. Tresare, dar își lasă capul pe pieptul meu, iar eu îi las un sărut pe creștet și acolo unde se lovise. Abia acum văd lama care se afla lângă el. O iau în mână și o analizez.

- Eliot, te-ai tăiat cumva ?

- Nu, îmi răspunde aproape șoptit brunetul din brațele mele.

Respir ușurat și las lama deoparte. O voi arunca mai târziu. Nu am fost prea corect cu el și l-am rănit. N-aș fi suportat gândul că și-ar putea face rău singur din cauza mea.

- Angel, ești bine ?, aud vocea stinsă a brunetului din brațele mele.

- Eu sunt bine, nu-ți bate tu capușorul cu asta, și îi ridic bărbia, presandu-mi buzele de ale lui.

Eliot nu se opune și mă lasă să pătrund în lăcașul lui umed. Îi caut limba și o invit la joacă. Ne ridicăm amândoi și rupem sărutul. Observ că Eliot a roșit și zâmbesc fiindcă știu că e din cauza mea. Ciudat, știu, dar nu mă pot abține. Eu, doar eu să fiu în viața lui.. Doar eu să îi trezesc aceste sentimente... Doar eu să îi provoc fiori... Plăcere... Că tot veni vorba de plăcere, iată-ne în pat deja, eu deasupra lui Eliot și el nu se opune deloc. Îl privesc pentru câteva momente în ochi și el dă din cap afirmativ. L-am întrebat dacă are încredere în mine, dar fără să vorbesc, pur și simplu, din priviri. Îl sărut iar și el deschide gura lăsându-mă să îi invit limba la un alt dans erotic. Mâinile lui se duc după gâtul meu, iar ale mele îl strâng tare în brațe. O mână de-a mea se duce mai jos, apucându-i unul dintre sfârcuri frecându-l și strângându-l, iar cu cealaltă îi iau penisul în mână și îl masez ușor. Îi aud respirația sacadată și rânjesc, după încep să îl sărut pe gât, el ducându-și mâinile în părul meu trăgând ușor. Îi iau și celălalt sfârc în gură și încep să îl sug și să îl ling, făcându-l să ofteze de plăcere. După ce m-am plictisit să îl tot tachinez, am coborât cu sărutările pe abdomenul lui, până sub buric. Îl privesc câteva secunde în ochi, apoi îi las un mic pupic pe capul penisului lui întărit, pentru ca mai apoi să îl iau de tot în gură. Încep să îl sug și mă folosesc și de limbuță, Eliot începând să geamă din ce în ce mai tare. Mă opresc și vin din nou deasupra lui. Îl sărut pasional și mă poziționez la intrare. Îi caut iar privirea și caut aprobarea lui. Dă ușor din cap și atunci îmi bag capul încet.

- Dacă te doare să îmi spui și o iau mai ușor, bine ?, îi soptesc la ureche.

Intru încet, încercând să nu îl rănesc până simt că e toată inăuntru. Îl văd pe Eliot că ține ochii strânși închiși și îl sărut pe fiecare ochi în parte. Încep să mă mișc încet și cu grijă, pe parcurs mărind viteza. În scurt timp, în cameră răsunau gemetele amandurora. Continui să mă mișc până ce Eliot își dă drumul pe abdomenul meu iar eu în el. O scot afară și îl iau pe Eliot în brațe.

- Te iubesc, te iubesc enorm !, îi șoptesc gafuind.

Nu sunt sigur, dar cred că l-am auzit spunând "Și eu.", înainte să se cuibărească în brațele mele și să adoarmă imediat. "Oh ... E adorabil...", zâmbesc în sinea mea și închid ochii fericit.

Hei lumeee ! :o3 Ce mai faceți ? :> Ei bine eu m-am gândit să vă delectez cu un capitol nou, că tot am 11,5 k citiri, pentru care, apropo, vă mulțumesc din suflet <3 Chiar sunteți cei mai tari fani pe care îi poate avea o scriitoare amatoare, vă iubesc pe toți <3 Nu uitați să îmi lăsați în continuare comentarii sau mesaje (am văzut că vă e mai ușor așa) cu părerile sau sfaturile voastre. :o3 P.S.: mă gândeam să fac un capitol gen'Q&A :-?? Voi ce spuneți ? :> -Twinkie

În imagine e Angel.