Holul blocului era puternic luminat, iar Stefan miji ochii ca sã îl poatã vedea cât mai bine pe Mihai. Isi mișcã capul dintr-o parte in alta mãsurându-l, in fata lui stãtea un bãrbat neîngrijit, neras cu ochii încercãnați. Sacoul de culoare gri era descheiat lãsând sa se întrevadã cãmașa sifonata care atârna neglijentã vrând parcã sã sfideze ordinea din jur. Observã șocat cum nasturul de sus dispãruse, se rupsese probabil de atâtea lupte interioare. Cine știe când se desprinsese din materialul fin, când își luase inima in dinți si spune Stop, ne mai suportând certurile sufletului, vibrația pieptului care îl zdruncina zilnic. Fusese un nasture metalic simplu la început, dar grijile deveniserã riduri fine care ii brãzdaserã corpul in forme geometrice complicate, schimbându-l în bine, cãci devenise unic. Dar acum lipsea. Stefan îngândurat își muta privirea spre sacoul boțit, urmãrind carourile si cãzu pe gânduri. Nu îl mai durea capul, totul devenise mult mai limpede: Mihai se schimbase, prietenul lui murise. Iar acest ins din fata lui era doar un strain.
- Ma primești înãuntru sau ai sa ma studiezi toata seara? spuse nerãbdãtor Mihai.
Stefan fu cat pe ce sa ii închidã ușa in nas, dar se abținu dandu-se in schimb la o parte. Tãcea, îl pândea. Aștepta momentul prielnic sã îl loveascã, așa cum procedase si el cu Caterina. Era încordat ca un arc, nu ii venea sa creadã ca avusese nesimțirea sa vina pana aici neanunțat. Ce credea el ca va face, ca il va consola? Sau ca va fi de acord? Deodatã clipi nedumerit, se așteptase la orice, dar nu sa primeascã o scrisoare. O deschise.
- Dumnezeule, Mihai, e moarta!! Când ai sa înțelegi si ai sa treci peste asta? Alexandra a murit acum mult timp in urma, in schimb ai acasã o soție care te așteaptã, un copil! Ce e cu tine? Nu te mai recunosc, vii aici in ultimul hal, mirosind a alcool, ce vrei sa faci sa te distrugi? Ești un dobitoc egoist!
Încleștându-si pumnul, îl lovi cu putere, Mihai se clatinã, dar nu riposta. Merita! Se simțea sleit de puteri, ultimele doua zile fuseserã un infern. Stefan avea tot dreptul sa il loveascã. Dar cum putea sa ii explice tot ce trãia, fãrã sa îl implice in afacerea cu Aslan? Cum putea sa ii explice de jurnal, fãrã sa ii pericliteze viațã? Asa ca ramase impasibil când lovitura il zgudui din nou, sângele la coltul gurii facandu-si apariția. La a treia se clatinã puternic, prinzandu-se strâns de zid. Dar nu se așteptã sa îl si ia de guler ca sa îl zgâlțâie puternic!
- Dar ce faci, nu ripostezi? striga Stefan uluit. Cum nu rãspunse, se uita in ochii lui. O secunda, doua, trei, pana realiza ca erau într-adevãr goi. Ce dracu s-a întâmplat in Istanbul, cum ai devenit așa? (Ii dãdu drumul, îndepãrtându-se de el) Te vedeam ca pe un frate...
- Ștefan, nu fã lucrurile mai complicate decât sunt! ( Se șterse cu mâneca de sânge). Nu am venit sa ma justific pentru faptele mele, ci să te rog ceva.
- Să mă...
- Lasă-mă să îți explic!
- Ce sa îmi explici? Cum ai fugit ca un laş în Turcia când firma e în declin? Când m-ai lasat cu un maldãr de dosare și de hârtii care trebuiau completate si aduse la zi, deoarece contabilul nu si-a facut treaba? L-ai lasat pe Izmir sa fuga, desi fura din firma de câțiva ani! Mi-ai lasat un simplu bilet: Sa nu chem politia si ca te duci in Istanbul sa o cauti pe nimeni alta decat Alexandra, cand ai o femeie minunata lângã tine care te așteaptã acasã împreunã cu fata ta, Mara! Nu, tu te-ai dus dupa o himerã, pe spusele unui șarlatan si m-ai lãsat pe mine sa ii curat mizeria! Stii ce am simțit cand am aflat ca l-ai confruntat singur fãrã sa te sfãtuiești si cu mine? Sau cand ai aparut la firma ca si cum nimic nu s-ar fi întâmplat, iar fãrã explicații mi-ai cerut numarul amicului meu de la SRI? Cum ai putea sa imi explici toate reacțiile fãrã sens din ultimele doua luni sau de ce ai lovit-o pe Caterina, sotia ta? Dar cea mai grea intrebare este: Cum ai putut sa imi faci asta mie?
Mihai înlemni, tot discursul pe care il pregatise pe drumul spre București pieri. Ce se așteptase sa gaseasca consolare si înțelegere in casa lui Stefan, care era îndrãgostit lulea de Cati? Da, își dãduse seama de dorința acestuia pentru ea cu ani in urma. Il dãduse de gol vina din ochii lui. Nici nu știa ce dreptate avusese când îl numise dobitoc egoist, ignorase sentimentele lui pentru nevasta-sa spunandu-si ca ii face un bine, ca il salveazã de la o tragedie, Cati fiind o femeie insuportabil de arțãgoasa si alintata. Dar daca se comporta așa deoarece realizase in strãfundul mintii ei ca nu o iubește si ca nu o va iubi niciodatã? Daca ea s-ar fi aflat in brațele lui Stefan, înconjuratã de tot ce nu ii putea da el, purtarea ei ar fi fost diferita? Lasa privirea in jos, regretul inconjurandu-i inima. Cât de mult gresise!Nici o clipa nu fusese gelos, nu cand vina si durerea ii inveninase încontinuu sufletul. Vina ca o sarutase inainte de nunta, ca se culcase si se insurase cu ea. Pentru el Caterina era si va ramane mereu sora Alexandrei, nimic mai mult. Dar daca el era negru pe dinauntru, ea nu avea dreptul la fericire? Daca el avea sa moara de mana lui Aslan, Mara nu trebuia sa aiba un tata? Inchise ploapele puternic.
- Viatã mea a luat o întorsãtura urata de care nu pot vorbi. Ai dreptate sa ma urãști si sa te crezi trãdat. Tot ce pot spune ca e am alunecat intr-o groapa cu șerpi din care habar nu am daca voi putea scãpa. Asa e, am fost ademenit, m-am dus in Istanbul fara sa realizez ce ma așteaptã la capãtul drumului si am gãsit moartea, sau o forma a ei. Poate iadul prin care am trecut, e plata a ceea ce am fãcut. Tu esti cel care crede in destin si karma, uite ca s-a împlinit. Raul mi s-a întors.
-Mih...
- Lasa-ma sa termin! Te-am ascultat si ti-am dat dreptate, dar acum e rândul tau sa o faci! Nu ai idee cat as dori sa iti povestesc, sa scap de povara care ma apasã. Dar nu pot, nu când știu ca viețile voastre ar fi in pericol. Iartã-mã! Cum nu știu dacă mă mai întorc, timpul rãmas în București vreau să îl folosesc ca să pregãtim actele pentru ați vinde partea mea din firmă ție! Iar banii îi transfer într-un cont pentru Mara. În ceea ce privește pe Cati, o las în grija ta. Știu ca îți e dragă, iar cãsnicia mea s-a sfârșit. (Un hohot de râs îi opri tirada)
- Faci totul sa parã atât de simplu! Te speli pe mâini si vrei sa o ștergi! Îmi spui o poveste cusuta cu ațã albã, iar eu trebuie sa o cred. Știi ce cred eu? Ca m-ai lucrat pe la spate!! De acum în colo nu mai avem ce sa discutam singuri între patru ochi, ne vedem la avocat. Și da, voi lupta pentru Caterina! O voi face sa îți vadã fața de diavol. Nu știu ce joc joci, dar e unul foarte murdar. Acum valea, pleacã din casa mea! Daca nu vrei...
Mihai strânse din dinți când își lovi puternic mașina: pierduse tot, pânã și pe prietenul lui cel mai bun!
---------------------
Va mulțumesc din suflet pentru susținere si răbdare.
Mi-am propus ca începând de acum sa postez o data pe săptămână câte un capitol, oricât de mic ar fi. Va rog sa ma susțineți!Va doresc un an plin de sănătate, protecție divina, iar lumina, bucuria interioară si pacea sa fie mereu lângă voi.
Va îmbrățișez cu infinit drag,
Allaria
CITEȘTI
HAREM VOL 1 Oraşul De Aur
Ficción históricaAlexandra o tânără obișnuită este dată dispărută! Dispare în ziua nunții ei. Avea tot: un logodnic minunat care o iubea din toată inima, o mamă dragăstoasă și o soră mai mică, cu alte cuvinte o familie de vis. Dar destinul nemilos se joacă cu ea, az...