I am you

Capitolul 18💦

(Da, stelele sunt dulci 👉🏻✨👈🏻 și poza de la media e perfectă.😍)

•Lee Minho•

🔞❗️❗️

Mă simțeam ca și cum aș fi gustat din cele mai dulci și luminoase stele. Ca și cum pluteam într-un abis continuu. Încet totul se estompa în fața ochilor mei. Eram pur și simplu pierdut de tot. Nu mai eram eu...ființa mea se dezintegrase în sute de bucățele și fiecare pe rând a fost atrasă ca de un magnet către ființa lui. Căci eu, aparțineam întru totul lui, doar lui și niciodată nu m-am simțit mai împlinit. Eram fericit că sufletul meu își găsise alinare și nu mai suferea singur în mine.

Nu mai știam cât era ceasul, unde eram sau dacă mai eram sau nu în pat. Nu puteam decât să trăiesc acolo în acel moment. Acel moment care nu aș fi vrut să se termine vreodată, dar nu era altă cale.

Eram ființe umane încă și indiferent cât de mult putea să ne înalțe acel sentiment pur ce ne legase pe veci, tot nu era suficient. Depindeam de aerul după care nu tânjeam deloc. Nu voiam să respir, voiam doar să-l simt pe el și atât, dar plămânii mei erau mult prea încăpățânați ca se le mai pot rezista.

M-am îndreptat greoi de gura lui Jisung respirând încet și adânc. Rămase cu ochii închiși și cu buzele umede și între deschise respirând la fel de neregulat ca și mine. Își deschise ochii lent și mă privise adânc și pofticios.

Am început să-l analizez sub privirea lui curioasă. Tricoul pe care îl purta era ușor șifonat și ridicat astfel încât puteam să-i văd o parte din abdomenul fin. M-am abținut groaznic de greu să nu îl îndepărtez și să-i acopăr corpul cu săruturi chiar acum.

Mi-am ridicat privirea reîntâlnind-o pe a lui. Am zâmbit în colțul gurii mușcându-mi buza inferioară. Habar n-avea cât de mult mă provoca stând doar acolo. La naiba, efectiv stătea doar...chiar și așa reușea să-mi încălzească corpul până la stadiul în care să îmi ardă făcându-mă scrum cu fiecare secundă ce trecea.

–Știi ce tocmai îmi faci, împielițatule mic? Mă faci să mă simt ca și cum aș sta în foc, i-am zis continuat să-l privesc în timp ce mi-am trecut limba peste buze.

–Vrei să te răcorești? Deja te-ai plictisit? Întrebă jucăuș așezându-și brațele în jurul gâtului meu pentru a-și atinge iar ușor buzele de ale mele. Chiar dacă fusese doar pentru o secundă nu puteam să nu apreciez cât de moi și calde erau buzele sale. Cum aș fi putut să mă controlez când el era atât de desăvârșit sub mine privindu-mă atât de doritor?

–Da și nu...i-am răspuns atingându-i buzele cu degetul mare conturându-le.

–Ce? Zise când i-am cuprins talia cu mâinile profitând că avea deja brațele în jurul gâtului meu și l-am ridicat în brațe. Minho, ce faci? Mă întrebă amuzat în timp ce mă cuprinse și mai strâns cu brațele.

–Mi-ai dat o idee, dar trebuie să știu dacă scorpia aia e aici sau nu.

–A plecat, mi-am zis direct și ușor enervat.

–Și Erika?

–Da...de ce?

–Perfect, am zis ieșind pe ușa din dormitorul meu care era deja deschisă.

Am coborât scările oprindu-mă doar pentru o secundă să-l privesc pe Jisung și să-i sărut tâmpla. Mă privea atât de liniștit și părea atât de comod în brațele mele. Mă topeam doar gândindu-mă că și el mă voia la fel de mult cum îl voiam eu. Că mă iubea sincer așa cum nu o făcuse nimeni până atunci. Experimentam cu el sentimente noi și atât de plăcute și desăvârșite.